Istoria și destinul tuturor națiunilor europene sunt strâns legate
dincolo de granițe. Am învățat acest lucru în cel mai greu mod,
după multe războaie și vărsări de sânge. Acum suntem din nou
martorii unui război oribil pe teritoriul european și tocmai în
aceste momente foarte dificile trebuie să ne folosim de cooperarea
strânsă și de prietenia noastră adevărată cu vecinii noștri. Este
clar că Ucraina este cea care are cea mai mare nevoie de ajutor, dar
să nu uităm de moldoveni.
Criza din Ucraina din 2014 a afectat deja vecinii săi și a slăbit
securitatea frontierelor estice ale Uniunii Europene. Acesta ar fi
trebuit să fie un semnal de alarmă pentru ca Uniunea să se implice
mai mult în regiune și să își folosească toate pârghiile pentru a
reduce tensiunile și a spori cooperarea. Dar acest lucru nu s-a
întâmplat și nu putem face din nou aceeași greșeală. De data
aceasta trebuie să fim alături de ei, dar și de cetățenii UE care
trăiesc în apropierea frontierei.
Există legături istorice puternice între Ucraina, Republica Moldova
și România. Comunitatea vorbitoare de limbă română, formată din
etnici români și moldoveni, este a doua cea mai mare minoritate din
Ucraina, după ruși, și numără peste 400.000 de persoane. Aceste
relații trebuie să fie baza unei prietenii și cooperări mai
puternice. Dar acest lucru se poate întâmpla doar dacă reducem
tensiunile și ajutăm în această perioadă grea.
Rețeaua de consolidare a cooperării există deja. Începând cu 2007,
un program operațional comun pentru cooperarea transfrontalieră între
România, Moldova și Ucraina a încercat să construiască o economie
mai competitivă a zonei de frontieră, să îmbunătățească mediul
și pregătirea noastră pentru situații de urgență; și să
promoveze activitățile de la om la om. În toată această perioadă
au fost implicate peste 500 de instituții. Aceasta este puterea de
transformare a UE pentru a îmbunătăți democrația, statul de drept,
prosperitatea și să asigure în final o viață mai bună pentru
toată lumea, atât în interiorul UE, cât și pentru vecinii noștri.
Odată cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere UE-Republica
Moldova, în 2016, economia Republicii Moldova a început să se
redreseze, iar în 2019 PIB-ul acesteia a crescut cu 3,6 %. Acum, toate
acestea sunt în pericol. Războiul din Ucraina a afectat Republica
Moldova în mod disproporționat în comparație cu țările UE, din
cauza dimensiunilor sale mici și a resurselor deja limitate, mai ales
după ce s-a confruntat cu efectele pandemiei COVID-19.
De când Rusia a început războiul împotriva Ucrainei peste 4 milioane
de persoane au fugit din Ucraina și peste 400.000 au trecut granița
în Republica Moldova. Oamenii din Moldova și-au deschis ușile
caselor, iar autoritățile locale le-au oferit sprijin. În prezent,
în țară au rămas aproximativ 100.000 de refugiați, dintre care mai
mult de jumătate sunt copii, iar cei mai mulți sunt femei și
bătrâni. Republica Moldova cheltuiește aproximativ un milion de euro
pe zi pentru a gestiona acest flux și pentru a ajuta acest popor
într-un moment foarte dificil. Este important să sprijinim guvernul
moldovean în furnizarea de locuințe, servicii sociale și educație
pentru copii, precum și în monitorizarea refugiaților, în special a
celor mai vulnerabili, pentru a evita traficul de persoane.
În ultimele luni, moldovenii s-au confruntat deja cu o creștere
bruscă a prețurilor la energie și cu o inflație tot mai mare, care
se așteaptă să ajungă la 30% în acest an. Ei au pierdut trei
parteneri comerciali importanți: Rusia, Ucraina și Belarus, cu
dificultățile pe care acest lucru le implică și pentru lanțul de
aprovizionare cu alimente. UE își intensifică asistența la
frontieră și, în ianuarie anul trecut, Comisia a aprobat plata a 150
de milioane de euro în cadrul unei noi asistențe macrofinanciare. Dar
acest lucru nu este suficient.
De la ultimele alegeri parlamentare din iulie, guvernul s-a angajat
într-o serie de reforme proeuropene pentru a apropia țara de UE, cu un
angajament ferm de a combate corecția și de a consolida statul de
drept. Războiul creează noi tensiuni între guvern și opoziția
pro-rusă. Trebuie să arătăm tuturor moldovenilor, indiferent de
opiniile lor politice, că numai democrația, libertatea și drepturile
fundamentale deschid calea spre un viitor mai bun. În acest moment
foarte tragic, moldovenii sunt expuși dezinformării provenite din
Rusia în interiorul țării.
Acesta este motivul pentru care marți ne vom deplasa în Republica
Moldova, trecând granița cu România: pentru a ne arăta sprijinul și
pentru a vedea la fața locului care sunt nevoile de ambele părți ale
graniței. Vom merge la Isaccea, unde mii de ucraineni au sosit cu
feribotul în ultimele săptămâni, și la Galați, înainte de a ne
îndrepta spre Chișinău. Trebuie să ne arătăm angajamentul și
solidaritatea cu guvernul. Ne vom întâlni cu autoritățile și le vom
asculta doleanțele, pentru a sonda terenul, pentru a vorbi cu
autoritățile locale și cu societatea civilă. Statele noastre membre
ale UE care se învecinează cu Ucraina au nevoie, de asemenea, de
sprijinul și solidaritatea tuturor celor 27 state membre ale UE. Va fi
greu, dar trebuie să le acordăm sprijin financiar ambelor state,
deoarece nu putem crea un decalaj și mai mare între UE și vecinii
noștri.
Peste 650.000 de refugiați ucraineni care fug de invazia rusă au ajuns
deja în România. Vestea că armata rusă își va intensifica
atacurile acum în estul și sudul țării va crește presiunea celor
care se îndreaptă spre sud pentru a se refugia în România și
Republica Moldova. ONG-ul CARE și partenerul său român SERA, se află
la Isaccea, gata să ofere asistență. Sute de persoane trec granița
în fiecare zi, iar autoritățile locale estimează că numărul
acestora ar putea ajunge în curând la 50.000 pe zi.
Guvernul român a promis că va asigura educația a peste 30.000 de
copii ucraineni. Există 50 de școli și șapte licee în care se
predă deja limba ucraineană, iar Ministerul român al Educației a
anunțat că va pune la dispoziție mai multe facilități în acest
scop.
Facem apel la o bună utilizare a Platformei de solidaritate
înființată de statele membre ale UE pentru a împărți
responsabilitatea pentru vecinătatea comună și pentru refugiații din
Ucraina și, de asemenea, facem apel la UE să continue să ofere un
sprijin eficient Republicii Moldova, astfel încât moldovenii să
poată continua să își ajute vecinii ucraineni. Dar este de asemenea
timpul să începem să ne gândim la stabilirea unui plan inspirat de
Next Generation și de Eurobonduri care să permită finanțarea
triplului efort suplimentar cerut de război în ceea ce privește
energia, apărarea și primirea refugiaților. În aceste vremuri
dificile de astăzi putem dovedi ceea ce ne unește ca europeni: Este
vorba de preocuparea comună pentru bunăstarea cetățenilor noștri,
indiferent dacă sunt din Ucraina, din vecinele Moldova și România,
sau din orice altă țară europeană.
Iratxe García Pérez, președinte al Grupului Socialiștilor și
Democraților din Parlamentul European
Dan Nica, șeful Delegației României din Grupul S&D din Parlamentul
European
