Unul dintre cele mai dure locuri de detenție politică din România
comunistă, fostul penitenciar de la Râmnicu Sărat, ar putea fi restaurat
prin implicarea autorităților buzoiene. Președintele Consiliului Județean
Buzău, Marcel Ciolacu, și-a exprimat intenția ca instituția pe care o
conduce să preia și să gestioneze reabilitarea obiectivului, după ce
proiectul de transformare a fostului penitenciar într-un complex muzeal și
memorial, în valoare de aproximativ 13 milioane de euro, a întâmpinat
blocaje și a fost pierdut din Planul Național de Redresare și Reziliență,
după mai mulți ani de la lansare.
Ciolacu consideră că gestionarea acestui proiect împreună cu o autoritate
locală ar permite o cofinanţare mai redusă decât în cazul implementării
printr-o instituţie centrală. El a precizat că a început discuţii şi cu
primarul municipiului Râmnicu Sărat, Sorin Cîrjan, privind finanţarea
investiţiei, însă formula de administrare a proiectului nu a fost
stabilită.
În același context, președintele Consiliului Județean Buzău a declarat că
discută posibilitatea identificării unor resurse suplimentare de finanțare
la nivel european, astfel ca din economiile realizate în urma licitaţiilor
pe proiecte europene să obţină bani pentru reabilitarea penitenciarului
direct de la Comisia Europeană. Marcel Ciolacu a atras însă atenţia că, pe
lângă cofinanţare, trebuie luate în calcul şi cheltuielile neeligibile,
care vor trebui suportate la nivel local.
Fostul penitenciar din Râmnicu Sărat a fost folosit, în perioada 1945-1963,
pentru izolarea cruntă a opozanților regimului comunist. Datorită
condițiilor dure de exterminare la care erau supuși deținuții, locul a
rămas în istorie drept „Închisoarea Tăcerii”, în celulele sale fiind
întemnițați personalități marcante precum liderul țărănist Ion Mihalache
sau Corneliu Coposu. În perioada 1956 și 1963, închisoarea a fost condusă
de Alexandru Vișinescu, care, în 2016, a fost condamnat definitiv pentru
crime împotriva umanității.
