Majorarea plafonului de la care firmele sunt obligate să se înregistreze în scopuri de taxă pe valoarea adăugată (TVA), de la 220.000 la 300.000 de lei, este inclusă într-un proiect de act normativ adoptat recent de Senat, fiind așteptată în acest sens și o aprobare din partea Comisiei Europene, scrie avocatnet.ro. De altfel, în cazul foarte probabil în care modificarea va avea loc, iar România va beneficia de o nouă derogare în acest sens, se pune întrebarea ce se va întâmpla cu acei contribuabili ce se vor situa în aria dintre 220.000 de lei (actualul plafon) și 300.000 de lei (noul plafon propus). Pentru a răspunde la aceasta am cerut părerea unui specialist, care ne-a explicat exact ce opțiuni vor avea contribuabilii în cauză.
Majorarea plafonului de la care firmele sunt obligate să se înregistreze în scopuri de TVA, de la 220.000 la 300.000 de lei, este prevăzută într-un proiect de lege ce va modifica Codul Fiscal și care a fost adoptat marți de către Senat, ca primă Cameră sesizată. Votul decisiv va aparține deputaților.
De altfel, pentru ca noua măsură să poată fi aplicată, este nevoie de o aprobare în acest sens din partea Comisiei Europene, iar Ministerul Finanțelor Publice (MFP) ne-a confirmat, la începutul lunii martie 2017, că au fost inițiate demersurile necesare pentru obținerea unei derogări.
„Referitor la solicitarea dumneavoastră, cu privire la transmiterea de către Ministerul Finanțelor Publice către Comisia Europeană a unei solicitări de derogare pentru majorarea plafonului de la plata TVA pentru mici întreprinderi, vă comunicăm că au fost întreprinse demersurile necesare în vederea pregătirii acestei solicitări de derogare„, scrie în răspunsul transmis redacției noastre de către Biroul de presă din cadrul Finanțelor.
Nu ar fi prima derogare acordată României în ceea ce privește aplicarea regimului special de scutire de TVA pentru întreprinderile mici, în condițiile în care, în 2012, plafonul a fost majorat de la 35.000 la 65.000 de euro (echivalentul a 220.000 de lei, calculați la cursul de schimb de la data aderării României la UE).
Iar cum actualul plafon, de 220.000 de lei, este valabil până la finalul lui 2017, se așteaptă intrarea în vigoare a noilor prevederi propuse. În cazul contrar în care România nu ar obține derogarea pentru a aplica noul plafon de scutire de TVA sau modificarea nu va fi legiferată în timp util, de la 1 ianuarie 2018 ar trebui să se revină la plafonul anterior de scutire (35.000 de euro), lucru confirmat de specialiștii contactați de redacția noastră în acest articol.
Atenție! Este important să precizăm că prevederile propuse nu vizează microîntreprinderile care depășesc plafonul de scutire, ci persoanele impozabile care au statutul de mică întreprindere în sens de TVA. Astfel, pot exista firme care să fie mici întreprinderi în sens de TVA fără a fi microîntreprinderi, dar și invers.
Opțiunile firmelor care au obținut codul de TVA din 2017
În cazul în care majorarea plafonului de scutire de TVA se va concretiza, la momentul intrării în vigoare a noilor dispoziții vor exista numeroase firme care se vor situa între cele două plafoane.
Iar cum practica legiuitorului este aceeași ca în 2012, atunci când prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2012 s-a dispus majorarea plafonului la 220.000, limită valabilă și în prezent, Bogdan Mărculeț, avocat în cadrul Niculeasa Litigators Tax & Regulatory, a identificat mai multe scenarii posibile.
În primul rând, potrivit specialistului, vor exista acei contribuabili înregistrați în scopuri de TVA între 1 ianuarie 2017 și data intrării în vigoare a noilor prevederi, ca urmare a depășirii plafonului de 220.000 de lei, și care vor avea două opțiuni.
Astfel, aceștia vor putea solicita, din momentul aplicării noului plafon de 300.000 de lei, scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA: „Condiția este ca la momentul solicitării să nu fi depășit noul plafon de scutire, respectiv 300.000 de lei„, a punctat avocatul citat.
În același timp, contribuabilii vor avea și opțiunea de a rămâne înregistrați în scopuri de TVA, chiar daca nu vor depăși noul plafon de 300.000 de lei, în contextul în care scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA reprezintă doar o posibilitate, nu o obligativitate.
Ce soluții vor avea contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA înainte de 2017
Și contribuabilii înregistrați în scopuri de TVA anterior anului 2017, întrucât au depășit plafonul de 220.000 de lei, vor avea două variante, în cazul probabil al intrării în vigoare a noului plafon de 300.000 de lei.
„În primul rând, pot solicita scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, după data prezumtivă a intrării în vigoare a noului plafon de 300.000 lei, dacă îndeplinesc două condiții cumulative”, ne-a explicat Bogdan Mărculet. Astfel, condițiile la care face referire specialistul sunt:
- să nu se fi depășit plafonul de scutire de 220.000 din 2016;
- să nu se fi depășit plafonul de scutire de 300.000 lei până la data solicitării scoaterii din evidență.
Cea de-a doua opțiune pentru firmele în cauză o reprezintă posibilitatea ca acestea să rămână înregistrate în scopuri de TVA, nefiind obligate să solicite scoaterea din evidența societăților plătitoare de TVA.
Practic, trebuie făcută distincția clară între contribuabilii înființați anterior anului 2017 și care se înregistrează în scopuri de TVA între 1 ianuarie 2017 și momentul la care noile prevederi vor intra în vigoare și contribuabilii înființați anterior anului 2017 și care sunt înregistrați în scopuri de TVA dinainte de 2017.
„Astfel, primii au posibilitatea de a cere scoaterea din evidența persoanelor înregistrate în scopuri de TVA chiar dacă au depășit plafonul de 220.000, dar nu l-au depășit pe cel de 300.000, în timp ce firmele din a doua categorie nu pot solicita scoaterea din evidență daca au depășit plafonul de 220.000 din 2016, în condițiile descrise mai sus”, ne-a spus specialistul pe care l-am contactat.
Majorarea plafonului de scutire de TVA, justificată?
În final, vom avea în vedere faptul că plafonul de înregistrare în scopuri de TVA admis în prezent cu titlu derogatoriu țării noastre (65.000 de euro) este unul dintre cele mai ridicate la nivelul Uniunii Europene, pentru alte state fiind cuprins între 15.000 și 40.000 de euro. De un plafon mai ridicat (110.000 de euro) beneficiază Marea Britanie, dar acolo discuțiile sunt deja altele, mai ales în contextul retragerii acesteia din UE.
Astfel, Bogdan Mărculeț consideră că majorarea plafonului de scutire până la care întreprinderile mici pot efectua operațiuni fără a avea obligația plății TVA ar trebui să fie justificată de nevoia simplificării procedurii de colectare a TVA sau a prevenirii anumitor forme de evaziune fiscală sau de fraudă.
„Din această perspectivă, proiectul de lege privind modificarea plafonului, în nota de fundamentare, justifică majorarea plafonului prin acordarea posibilității unei categorii mai mari de contribuabili de a opta pentru a nu se înregistra ca plătitori de TVA, respectiv prin susținerea micilor întreprinderi care nu vor mai fi nevoite să suporte o serie de sarcini administrative aferente înregistrării în scopuri de TVA”, ne-a spus avocatul de la Niculeasa.
În același timp însă, dacă ținem cont de numeroasele modificări aduse procedurii de înregistrare în scopuri de TVA în legislația autohtonă, Bogdan Mărculeț se întreabă dacă susținerea micilor întreprinderi nu se poate face mai degrabă prin simplificarea birocrației aferente TVA-ului, nu prin creșterea plafonului de la care micile afaceri devin obligate la înregistrare.
