Bătălia de la Mărășești (6-16 august 1917) a fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. Vorbim despre o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor, în condițiile în care armata rusă era în plină disoluție revoluționară. În 14 zile de aprige confruntări, românii au contraatacat cu energie, în 61 de rânduri, reușind să stârnească uimirea celor aflați la conducerea trupelor inamice germane – Curt von Morgen, Joachim von Eben și, desigur, vestitul feldmareșal August von Mackensen.
Bătălia de la Mărăşeşti s-a desfăşurat în trei etape, din 24 iulie/6 august până în 21 august/3 septembrie 1917, pe o lungime a frontului de aproximativ 35 km şi a fost cea mai importantă confruntare miliară de pe frontul român din vara anului 1917. Forţele care s-au opus în timpul luptelor au fost semnificative:pe de o parte, Armata IV rusă – compusă 84 de batalioane, 32 de escadroane, 79 de baterii – şi Armata I română – alcătuită din şase divizii, printre care una de cavalerie, trei brigăzi, Grupul de artilerie grea, Grupul II aeronautic, iar de partea Puterilor Centrale, Armata IX germană(general de infanterie Johannes von Eben) – formată din 174 de batalioane, 16 de escadroane, 150 de baterii, trei escadrile, o companie de ciclişti.
Această bătălie are un loc special, în inima fiecărui român, datorită eroismului de care au dat dovadă ostașii români și a faptelor de arme ale sublocotenentului Ecaterina Teodoroiu, căpitanului Grigore Ignat, generalului Eremia Grigorescu, dar mai ales datorită legendarei expresii ,,Pe aci nu se trece!”. Potrivit Wikipedia ,,Planificarea germană a denumit operațiunea „Bătălia de străpungere de pe Putna și Șușița”, făcând parte din complexul strategic de rupere a frontului Moldovei împreună cu Bătălia de la Oituz (a treia bătălie de la Oituz) din 8-22 august 1917. Germanii și austro-ungarii au plasat în dreptul localității Mărășești o forță de lovire de 12 divizii cu peste 1100 tunuri – una dintre cele mai mari densități artileristice. Începută ca o bătălie de urmărire a forțelor rusești – care nu mai doreau să lupte, bătălia s-a transformat treptat într-o încercare foarte costisitoare de „a sfărâma armata română din Moldova”, după cum chiar mareșalul Hindenburg, șeful Marelui Stat Major german, afirma. Cotidianul „Times” scria că „Apărarea frontului la Mărășești a fost cea mai strălucită faptă de arme săvârșită vreodată de români …”.
Preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Mihai Tudose participă duminică, în Vrancea, la Ceremonia comemorativă a Centenarului Bătăliei de la Mărăşeşti, unde va depune coroane de flori şi va susţine un discurs. La acest eveniment este aşteptat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, şi alţi oficiali. Ceremonia de la Mărăşeşti va începe la ora 20.00, la Mausoleul Eroilor, cu un ceremonial militar. După acest moment, preşedintele va decora drapelele de luptă ale unităţilor militare, va depune o coroană de flori la Mausoleu şi va oferi drapelul comemorativ „Centenarul Bătăliei de la Mărăşeşti”. În jurul orei 20.40, preşedintele Iohannis va susţine un discurs, apoi va vizita Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti.
Construcţia mausoleului din Focşani a fost începută în anul 1925 şi s-a realizat, parţial, prin subscripţie publică. Osuarul adăposteşte osemintele a 581 de ostaşi necunoscuţi căzuţi pe câmpurile de luptă din regiunea Panciu, Rugineşti şi Năneşti, în timpul Războiului de Reîntregire a României, între anii 1916-1919.
