În dimineața zilei de 15 august, femeile merg la biserică și împart struguri, prune și faguri de miere. Apoi, femeile merg în cimitir și tămâiază mormintele rudelor. Conform crestinortodox.ro ,,ciobanii coboară oile de la munte (La Sântamaria Mare / Tulesc oile la vale!), bărbații își schimbă pălăria cu căciula, se interzice scaldatul în apa râurilor spurcată de cerb și dormitul pe prispă sau în târnatul casei. De Sfânta Marie, fetele purtau o plantă numită ,,năvalnic”, care avea puterea să aducă pețitori.
Dacă în apropierea zilei Sfintei Marii înfloreau trandafirii, era un semn că toamna va fi lungă. În sudul țării se angajau pândarii la vii și se luau măsuri de protecție magică a podgoriilor împotriva păsărilor. De pe 15 august se deschidea, în satul tradițional, un important sezon al nunților, sezon care ținea până la intrarea în postul Crăciunului. În această zi se organizau târgurile și iarmaroacele de toamnă.
Perioada dintre cele două Sântămării, Santamaria Mare (15 august) și Sântamaria Mica (8 septembrie), era considerată perioadă cea mai potrivită pentru semănăturile de toamnă. În această zi erau adunate ultimele plante de leac. În perioada postului Sfintei Marii fetele își cos costume speciale, lucrate numai în alb, pentru pelerinajul din zilele de 14-15 septembrie la mănăstirile care poartă hramul Sfânta Maria (Ciosa, Nicula, Moisei, Mănăstirea Hodoș Bodrog, Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus, Tismana, Rohia, Bixad, etc)”.
