
În vremea domniei lui Aurelian a fost o crudă prigoană împotriva creștinilor. Nu au fost iertați nici copiii. Astfel, Mamant la vârsta de cincisprezece ani ajunge înaintea împăratului și i se cere să renunțe la credința în Hristos. Mamant refuză și este supus la multe chinuri: biciuire, ardere cu făclii, ca în cele din urmă să fie aruncat în mare. Un înger al Domnului l-a scos din mare și l-a dus pe un munte de lânga Cezareea. Aici fiarele sălbatice s-au îmblânzit datorită rugăciunilor acestuia. Descoperit de persecutori, este adus din nou la judecată și ucis”. Tot pe 2 septembrie se face pomenirea Sfinților și Drepților Eleazar și Fineas, preoți ai Vechiului Legământ; Sfinților 3.628 de Mucenici din Nicomidia; Sfântului Ierarh Ioan Postitorul, patriarhul Constantinopolului (582-595); Sfântului Diomid și Sfinților Mucenici Aitala și Amun.

