Aplicarea îngrășămintelor la culturile de toamnă acoperite de zăpadă este interzisă, indiferent de data din calendar! Odată cu 1 martie, nu puțini au fost fermierii care s-au grăbit să iasă în câmp în ciuda faptului că Ordinul 111 din 18 octombrie 2016 prevede interzicerea aplicării îngrășămintelor natural și minerale cât timp terenurile sunt acoperite de omăt. Motivul: riscul de poluare a resurselor de apă prin fenomenul de levigare. În ultimele zile, grupurile de fermieri au fost invadate de poze de la fermierii care pregătesc fertilizarea culturilor de toamnă. O parte dintre ei au făcut chiar și pasul următor, acela de a ieși pe când să aplice îngrășămintele pentru grâu și rapiță, mai ales.
Ce spune legislația
Actul care reglementează modul în care se poate face fertilizarea culturilor agricole este Ordinul nr. 111 din 18 octombrie 2016 privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor şi pădurilor şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 352/636/54/2015 pentru aprobarea normelor privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România.
Actul normativ include Anexa la Ordinul nr. 352/636/54/2015 – NORME privind ecocondiţionalitatea în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri în România [în temeiul art. 93 şi 94, respectiv anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea politicii agricole comune şi de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2.799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1.290/2005 şi (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului. Normele privind ecocondiţionalitatea sunt obligatorii pentru:
- fermierii care solicită plăţi directe şi ajutoare naţionale tranzitorii;
- beneficiarii primelor anuale în cadrul măsurilor pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite, plăţi de agromediu şi climă, sprijin pentru conversia la metodele de agricultură ecologică, sprijin pentru menţinerea practicilor de agricultură ecologică, plăţi pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau cu alte constrângeri specifice, plăţi pentru angajamente de silvomediu şi măsuri de sprijin în sectorul pomicol;
- fermierii care solicită sprijin prin măsura de restructurare/reconversie plantaţii viticole cu soiuri de struguri pentru vin;
- fermierii care solicită plăţi prin alte scheme şi măsuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul naţional pentru care trebuie respectate normele privind ecocondiţionalitatea, în conformitate cu reglementările în vigoare.
În Anexă, la SMR1 – Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole , se prevăd următoarele:
În scopul protecţiei tuturor resurselor de apă împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, fermierii au următoarele obligaţii:
- a) să dispună de capacităţi de depozitare a gunoiului de grajd, fără defecte structurale, a căror mărime trebuie să depăşească necesarul de stocare a gunoiului de grajd, ţinând seama de perioadele cele mai lungi de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice Depozitarea temporară a gunoiului de grajd se face în spaţii amenajate sau în câmp, pe terenul pe care va fi împrăştiat, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
- b) să respecte perioadele de aplicare a gunoiului de grajd pe terenul agricol, respectiv calendarul de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
- c) să nu depăşească cantitatea de 170 kg azot/ha provenită din aplicarea îngrăşămintelor organice şi/sau minerale pe terenul agricol în decursul unui an. În acest scop trebuie să urmeze un plan de fertilizare simplificat, întocmit pe baza standardelor privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, şi să asigure o distribuire uniformă a îngrăşămintelor pe terenul agricol (*);
- d) în cazul exploataţiilor care practică agricultura în sistem irigat şi în care producţia planificată necesită o cantitate mai mare de azot decât cea prevăzută de standardele privind cantităţile maxime de azot care pot fi aplicate pe terenul agricol, este obligatorie aplicarea unui plan de fertilizare întocmit pe baza studiului agrochimic, în conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole;
- e) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe terenuri saturate cu apă, inundate, îngheţate sau acoperite de zăpadă, conform prevederilor Codului de bune practici agricole;
- f) să asigure încorporarea în sol a îngrăşămintelor organice aplicate pe terenurile arabile cu panta mai mare de 12%, în cel mult 24 de ore de la aplicarea acestora;
- g) să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole situate în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă ori în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică a surselor de captare a apei potabile/minerale şi a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu legislaţia în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%;
- h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 5 ani şi să prezinte pentru control documentele de evidenţă ale exploataţiei cu privire la suprafaţa agricolă utilizată, structura culturilor, efectivele de animale, tipul şi cantitatea îngrăşămintelor cu azot aplicate pe terenul agricol (planul de fertilizare) şi documente de livrare/expediere a îngrăşămintelor.
Fermierii care, potrivit legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor, au obligaţia obţinerii actelor de reglementare pentru activităţile pe care le desfăşoară trebuie să deţină aceste documente şi să respecte condiţiile stabilite de acestea cu privire la protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole.
Cine face controalele din ferme
APIA este autoritatea responsabilă de coordonarea activităţii de control privind respectarea normelor de ecocondiţionalitate în cadrul schemelor şi măsurilor de sprijin pentru fermieri. Astfel, organismul responsabil cu efectuarea controlului privind respectarea de către fermieri a normelor de ecocondiţionalitate, în raport cu domeniul de competenţă, este Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. APIA efectuează controlul şi supracontrolul cerinţelor legale în materie de gestionare privind apa şi biodiversitatea (SMR 1–3), utilizarea produselor de protecţie a plantelor (SMR 10) şi bunele condiţii agricole şi de mediu privind apa, solul, peisajul şi nivelul minim de întreţinere a terenurilor (GAEC 1–7) din anexă.
Garda Naţională de Mediu participă la elaborarea procedurilor de control pentru normele de ecocondiţionalitate privind mediul şi schimbările climatice (SMR 1–3 şi GAEC 1 şi 3), asigură instruirea inspectorilor APIA în vederea efectuării controlului pe teren şi informează APIA despre neconformităţile constatate în cadrul acţiunilor proprii de inspecţie şi control, pentru activităţile cu impact semnificativ asupra mediului, în baza unui protocol de colaborare încheiat cu APIA. Autoritatea Naţională Fitosanitară participă la elaborarea procedurilor de control pentru cerinţele privind utilizarea produselor de protecţie a plantelor (SMR 10), asigură instruirea inspectorilor APIA în vederea efectuării controlului pe teren şi informează APIA în legătură cu neconformităţile constatate în cadrul acţiunilor proprii de inspecţie şi control cu privire la depozitarea, manipularea şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor, în baza unui protocol de colaborare încheiat cu APIA.
Atenție! Chiar dacă din punct de vedere calendaristic, perioada interzicerii fertilizării în câmp a trecut, stratul de zăpadă prelungește restricția. Calendarul și limitele cantitative sunt prevăzute în Ghidul de bune practici agricole.
