Arătarea semnului Sfintei Cruci pe cer la Ierusalim s-a întâmplat în dimineața zilei de 7 mai 351, în timpul împăratului Constantiu, fiul Sfântului Constantin cel Mare. Crucea luminoasă s-a întins de la Golgota și până la Muntele Măslinilor, pe o distanță de aproximativ 9 kilometri, strălucind mai tare decât soarele. Sfânta Cruce a rămas pe cer timp de 7 zile. O mulțime de oameni au ieșit din casele lor și de la munca lor îndreptându-se spre biserici pentru a aduce slava lui Dumnezeu.
Despre această minune, Patriarhul Chiril al Ierusalimului i-a scris o scrisoare împăratului Constantiu, îndemnându-l să părăsească erezia ariană. Această erezie, care nega divinitatea lui Hristos, era cauza a multe dispute teologice în cadrul imperiului. Potrivit istoricului Sozomen, această minune a dus la convertirea multor păgâni și iudei la creștinism. De asemenea, mulți arieni au părăsit erezia, întorcându-se la Biserica Ortodoxă.
