
,,Suntem foarte onorați, pentru că astăzi avem mari personalități ce dau valoare demersului nostru care a început practic de la sfârșitul anului trecut, respectiv să sărbătorim Centenarul așa cum am considerat noi că este mai bine. Ne-am propus inițial 100 de evenimente de Centenar, probabil că am ajuns deja la 110. (…) Pentru că suntem la împlinirea a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România, am început anul într-un mod deosebit cu 20 de evenimente privind reabilitarea lui Alexandru Marghiloman. Acest om a intrat pe nedrept în istorie ca trădător, el n-a făcut decât să își facă datoria de român și obligațiile asumate față de regele Ferdinand I, respectiv atunci când a devenit președintele Consiliului de Miniștri, prim-ministru al României, să salveze poporul, să salveze armata și să salveze dinastia. Practic și-a asumat acest rol, pe care nu și l-au asumat alții, l-a dus la bun sfârșit și am considerat și ca români, și ca buzoieni că trebuie să-l reabilităm”, a menționat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, în deschiderea Sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice ,,100 de ani de la Unirea Bucovinei cu România”.

Locotenentul aviator Vasile Niculescu a efectuat, în data de 23 noiembrie 1918, un zbor de o însemnătate uriașă, pentru România. Însoțit de căpitanul Victor Precup, s-a deplasat pe calea aerului, în condiții foarte grele, cu un avion fragil, de la Bacău până la Blaj. Misiunea ce li se încredințase era să transporte documente necesare pentru convocarea Marii Adunări Naționale, la Alba Iulia. Deși vremea era extrem de geroasă, pentru deplasarea de la Bacău la Blaj n-a fost disponibil decât un avion cu carlingă deschisă. Echipajul nu a beneficiat de indicații de ghidare de la sol iar piloții s-au orientat folosind o hartă militară și o busolă. Pe aripile avionului care erau din pânză s-au așternut sute de iscălituri ale ardelenilor care au asistat în dimineața zilei de 24 noiembrie 1918, la decolarea aparatului de zbor care urma să facă drumul de întoarcere, către Moldova.








