
În 1961, Octavian Moșescu a luat inițiativa organizării Muzeului de Artă din Râmnicu Sărat, a cărui înființare a sprijinit-o și printr-o substanțiala donație. În acest demers a fost sprijinit de Constantin Paraschivescu – Bălăceanu. A donat în continuare lucrări valoroase, unele dintre ele clasate în patrimoniul cultural național, semnate de artiști ca Petre Iorgulescu-Yor, Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Popescu, Max Hermann Maxy, Nicolae Enea, Ion Pacea, Brăduț Covaliu, Ion Popescu Negreni. Pe lângă donațile succesive din 1960,1961,1971,1973, colecționarul a înlesnit donații și achiziții care au îmbogățit patrimoniul secției de artă plastică.
În perioada interbelică, Octavian Moșescu a editat și condus următoarele reviste : Carpații – revistă literară apărută în anii 1915-1916, Vestala – revistă literară, 1915-1916, Foaia Râmnicului – 1920-1926, Machina – 1924-1925, Jurnalul nostru – 1925, Coasta de argint – revistă a Universității libere din Balcic, publicată în limbile româna, bulgară, turcă și armeană, 1928-1929, Farul Caliacrei – ziar de interes dobrogean, apare la Balcic la 6 noimebrie 1927. Conține versuri de Octavian Moșescu și Ion Ojog, reportaje de Cezar Petrescu și Apostol Culea și un eseu de Ștefan I.Nenițescu. Între anii 1919-1920, a editat șase reviste teatrale : V-ați ars, Acum e rost, Cum cade o revistă, Cântecul lebedei, Hop cu Râmnic și De inimă albastră, pamflete la adresa politicienilor locali.
A publicat următoarele antologii literare pe care le-a alcătuit și perfectat :Cartea semicentenarului societății „România jună”-1923; Coasta de argint – antologie literară, cuprinzând pagini de proză și poezie ale scriitorilor care au sprijinit activitatea Universității libere, 1931; Râmnicu Sărat – Căluză – o antologie cuprinzând pagini literare scrise de mari personalități ale vremii, consacrate acestui oraș.

