Anul acesta pe 16 martie comemorăm 120 de ani de la naşterea pictoriţei buzoience Margareta Sterian (16 martie 1897, Buzău – 9 septembrie 1992, Bucureşti).
Evenimentul va fi punctat printr-o expoziţie temporară de artă plastică cu lucrări semnate de artistă, la sediul Muzeului Judeţean Buzău şi printr-o expoziţie retrospectivă de artă decorativă la Muzeul Naţional Cotroceni ce va fi vernisată în luna aprilie.
Pentru a cunoaşte şi înţelege personalitatea artistei Margaretei Sterian este necesară o scurtă biografie.
Studiile de pictură le-a urmat la Academia Ranson cu Roger Bissiére şi Amedée de la Patellière, precum şi cursuri de istoria artei, cu Louis Hautecoeur şi Paul Vitry în L`école de Louvre, Paris (1926 – 1928).
Are numeroase expoziţii de artă românească peste hotare: la Roma, la Budapesta, Geneva, Paris, Lüdenscheid. Participă la consacrate expoziţii internaţionale: Varşovia, Paris, Munchën, Istambul, Düsseldorf, Budapesta, etc.
Expoziţii personale: între 1929 – 1975 deschide multe expoziţii la Bucureşti. Creează pictură de şevalet, grafică, ilustraţie de carte, decoraţiuni interioare în frescă.
Premii şi distincţii primite: 1936 – i se acordă Premiul Ministerului Artelor pentru pictură; 1937 – i se acordă Medalia de bronz la Expoziţia artelor şi industriei de la Paris; 1968 – Ordinul „Meritul Cultural”. Între 1977 – 1984 – i se organizează retrospective ale operei sale la Bucureşti. 1985 – Primeşte Premiul special al Uniunii Artiştilor Plastici din România. 1993 – se organizează postmortem o amplă expoziţie dedicată artistei, la Bucureşti şi mai târziu devine Cetăţean de onoare al municipiului Buzău.
Cu acest prilej, Muzeul Județean Buzău oferă publicului buzoian spre vizionare două din lucrările ei ce fac parte din expoziţia de bază a muzeului.
Panou textil Buchet, lucrat între anii 1950 -1955; tehnica de lucru, pasmanterie aplicată, brodată, materiale cu structuri diverse cusute de pânza de sac – suport, fragmente originale din costume populare româneşti.
Artista ne convinge de importanţa unui element minor, cum este un buchet de flori, care pus în valoare prin scenografia compoziţională, ne face să remarcăm că florile ei au o frumuseţe tainică, născută din echilibrul proporţiilor ferme, dată de fragmentele autentice de material, selectate din costumele populare româneşti. Acest buchet devine un tărâm ce alcătuieşte un univers decorativ în care se întâlnesc arta populară cu arta decorativă ca o expresie a dragostei pentru tradiţie şi creaţie a poporului român, pentru frumuseţe şi nobleţe.
Panoul textil Ctitorii – pânză de sac, tehnica de ornamentare: pasmanterie aplicată pe mătase imprimată, catifea cu model în relief, fragmente de fotă românească, fir metalic aurit, dantelă, broderie, toate cusute; lucrată în anul 1968.
Lucrarea separă lumea ei fictivă de cea reală printr-un ancadrament – ramă, confecţionat din catifea cu structuri vegetale în relief.
Nobleţea echilibrată a panoului textil este dată de regia de compunere a figurilor umane în scenografia lucrării şi pusă în valoare prin geometrizarea tuturor elementelor compoziţionale, prin încărcătura vestimentaţiei cu fragmente autentice din însăşi costumul popular românesc, prin numărul, aranjamentul şi dimensiunile lor, prin semnificaţia titlului – pot fi sugeraţi conducătorii ţării, întemeietorii României, ai mânăstirilor, ai spiritualităţii noastre de veacuri. În locul cel mai important din lucrare, în centrul geometric este amplasată macheta unei mânăstiri, un simbol cu o mare putere de generalizare, simbol al creştinătăţii dintotdeauna a poporului român.
Pentru a ilustra imensitatea timpului, totdeauna acelaşi şi totuşi în mişcare permanentă, ani, secole şi milenii – planul din fundal este plat, din structura monotană, monocromă şi vibrată a pânzei de sac.
Panoul textil al Margaretei Sterian este o confruntare între un grafism decorativ inspirat aici din arta populară şi un suflu modern, nou, contemporan.
Margareta Sterian (nume original Weinberg, n. 16 martie 1897, Buzău, România – d. 9 septembrie 1992) a fost o pictoriţă, scriitoare şi traducătoare română, de origine evreiască din România. A fost căsătorită de două ori, prima dată cu un bancher din Ploieşti, iar a doua oară cu poetul Paul Sterian.
Există o fundaţie numită în memoria ei, fundaţie care din 1993 decernează premii pentru creaţie muzeografică şi plastică.
