An de an, în ultima lună a primăverii sunteţi nevoiţi să suportaţi puful de la plopi, care vă dă mari bătăi de cap, vă intră în nas, în păr, se lipeşte de haine, este peste tot, motiv pentru care strănutaţi, vă scărpinaţi sau lăcrimaţi.
Simptomele sunt un semnal de alarmă că sunteţi alergici la puful de plop, de aceea trebuie să cereţi sfatul specialistului. Cel mai sâcâitor alergen în această perioadă este puful plopilor, care îşi face simţită prezenţa peste tot. Dacă mergeţi pe stradă, aveţi impresia mereu că aveţi ceva pe căile nazale şi vă scărpinaţi încontinuu. Specialiştii spun că persoanele care au alergie la puful de la plopi prezintă simptome precum: tuse, lăcrimare, strănut, secreţie nazală apoasă. Alergeni pot fi puful de la plopi, polenul, frunzele, mucegaiul care se formează în frunzele din copaci toamna, unele alimente sau medicamente, praful, părul de la animale. Cei care acuză cel mai mult că sunt deranjaţi de puful de plopi sunt copiii, care se scarpină încontinuu la năsuc.
În farmacii există medicamente antihistaminice cu rolul de a bloca substanţele pe care le produce corpul în caz de alergie. Un alt tratament pe care puteţi să-l urmaţi dacă vă deranjează puful de la plopi este injecţia cu cortizon. Nu trebuie trecute cu vederea nici sprayurile nazale decongenstionante sau metodele tradiţionale chinezeşti de acupunctură. Contra alergenilor, fitoterapia recomandă infuzia de trei fraţi pătaţi sau de narcise galbene. Specialiştii vă avertizează că dacă doriţi să trataţi alergia de primăvară trebuie să urmaţi un tratament de lungă durată. El se începe, de regulă, cu cel puţin jumătate de lună înainte de apariţia pufului de la copaci şi se continuă pe o perioadă de aproximativ trei luni, fără întrerupere. Durata mare a tratamentului împotriva alergenilor se explică prin faptul că organismul trebuie obişnuit progresiv cu doze slabe din alergen, astfel încât să fie normalizată reacţia.
Evitarea este întotdeauna cel mai bun tratament pentru alergii. Însă, atunci când acest lucru nu este posibil, există medicamente ce pot ajuta la controlul simptomelor: decongestionantele nazale și antihistaminicele sunt cele mai frecvente medicamente antialergice, iar corticosteroizii topici sunt eficienți în tratarea inflamației nazale.
În unele cazuri, simptomele netratate pot duce la boli grave precum sinuzita, infecții ale urechilor sau astm bronșic.
În România, aproximativ 20% din populație a fost diagnosticată cu rinita alergică, 6% are cel puțin o alergie alimentară, iar aproape 20% suferă de dermatite atopice la un moment dat. Iar, în următorii 10 ani numărul persoanelor cu alergii şi astm va creşte cu o treime, avertizează Asociaţia Mondială de Alergologie.
