În ziua de 1 Martie, românii celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii, obiectul cu şnur alb şi roşu fiind un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii.
În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara şi iarna. Marţisorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.
În vechime, pe data de 1 martie, mărtisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotriva. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lana răsucite, colorate in alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.
Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negreţele şi dă-mi albeţele”.
Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărtisorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Cu banul de la şnur se cumpărau vin roşu, paine şi caş proaspăt pentru ca purtătorii simbolului de primăvară să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul rosul. Unele legende populare susţin că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.
Credinţele româneşti străvechi investesc mărţişorul cu puteri deosebite. Mărţişorul este asemenea unui talisman. Mărţişorul poartă noroc. Mărţişorul ne apară de forţele malefice. Mărţişorul previne îmbolnăvirea în lunile care urmează lui martie. Mărţişorul ţine deoparte deochiul. Mărţişorul ne protejează împotriva razelor orbitoare ale soarelui.
Simbolul străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi este Mărţişorul. De Mărţişor, vechiul se reînnoieşte, iar tradiţiile, obiceiurile şi datinile vechi de mii de ani sunt readuse în centrul atenţiei. Iată câteva din cele mai frumoase şi cunoscute tradiţii şi obiceiuri româneşti legate de sărbătoarea Mărţişorului:
În mod tradiţional, Mărţişorul se prinde în piept sau la mâna înainte de răsăritul soarelui, în zorii zilei. Purtat la încheietura mâinii sau în piept, şnurul în firicele de alb şi roşu capătă semnificaţii aparte. Albul semnifică masculinitatea, raţiunea şi sobrul asociat masculinităţii, iar roşul simbolizează feminitatea, senzualitatea, iubirea, bucuria de a trăi. Femininul se îmbină cu masculinul, vara se împacă cu iarnă, căldură se întrepătrunde cu frigul creând o uniune perfectă, un simbol perfect. Un mărţişor… Împletirea albului şi a roşului sugerează şi înnoirea ciclului vieţii. Cu toate acestea, unii etnografi sunt de părere că sărbătoarea Mărţişorului reprezintă de fapt revenirea la viaţă a naturii după Marele Potop menţionat în Biblie.
De asemenea, se spune că persoană care poartă mărţişor mai multe zile consecutiv, în perioada 1- 9 martie (în unele zone mărţişorul se poartă fie pe toată perioada lunii martie, fie până la Florii, fie până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, fie până la zărirea primului copac înflorit) va avea noroc tot timpul anului. Pentru persoană respectivă, restul anotimpurilor vor fi precum primăvară. Pline de speranţa, de început, de căldură, de optimism…
Credinţele româneşti străvechi investesc mărţişorul cu puteri deosebite. Mărţişorul este asemenea unui talisman. Poartă noroc. Apară de forţele malefice. Previne îmbolnăvirea în lunile care urmează lui martie. Ţine deoparte deochiul. Protejează împotriva razelor orbitoare ale soarelui. Totodată, dacă prinzi şnurul la încheietura mâinii, ai grijă să îl închei într-un nod. Nodul este înzestrat cu funcţie protectoare şi, în perioada în care porţi firul de mărţişor, are puterea de a ţine răul departe de ţine. La rândul lor, împletiturile te feresc şi ele de ghinion şi împrejurări nefavorabile.
TRADIŢII DE MĂRŢIŞOR. Când se aleg Babele
În intervalul 1-9 martie se aleg şi Babele pentru a vedea cum îţi vor fi zilele în anul respectiv. Legende străvechi ne spun că de zilele Babelor, baba Dochia obişnuieşte să toarcă şi să îşi scuture cele nouă cojoace, unul câte unul, în fiecare din cele nouă zile. În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează “Babele” pentru a nu atrage asupra lor mania şi blestemele Babei Dochia.
În anumite zone bucovinene sau zone ale Moldovei, se mai păstrează şi astăzi un obicei frumos: persoanele de sex feminin trebuie să poarte la gât, agăţate de un şnur în roşu şi alb, monede de aur sau de argint. În vremurile de odinioară însă, această monedă trebuia purtată timp de 12 zile după care era folosită pentru a cumpăra o felie de brânză albă, dulce şi frumoasă. Astfel, fata care a purtat acea monedă drept mărţişor avea să fie dulce şi frumoasă tot timpul anului. Totodată, tenul sau rămânea luminos şi neted pentru o perioada îndelungată de timp.
Şi astăzi, în anumite zone ale ţării, datina spune că mamele trebuie să prindă la mâna copilului sau la gât o monedă de argint. Copilul care va purta acest mărţişor va fi precum argintul: curat şi sănătos, fiind ferit de friguri totodată. Mamele care agaţă mărţişorul în pieptul copilului sau la încheietura mâinii trebuie să se ferească să nu fie văzute de femeile însărcinate. Ori altfel, copilul care se va naşte va avea un semn pe chipul său…
Nu doar mărţişorul este înzestrat cu capacităţi remarcabile. Gestul dăruirii mărţişorului este încărcat şi el de sacralitate şi semnificaţii. A dărui un mărţişor cu inima curată unei persoane la care ţii cu adevărat înseamnă, conform anumitor credinţe din bătrâni, să îndupleci soarele să-ţi dea sănătate, frumuseţe, veselie, poftă de viaţă, iubire. În acelaşi timp, gestul bărbaţilor de a înmâna mărţişoare femeilor este de fapt un îndemn la armonie, uniune şi bună înţelegere.
Dacă prinzi şnurul la încheietura mâinii, ai grijă să îl închei într-un nod. Nodul este înzestrat cu funcţie protectoare şi, în perioada în care porţi firul de mărţişor, are puterea de a ţine răul departe de ţine. La rândul lor, împletiturile te feresc şi ele de ghinion şi împrejurări nefavorabile.
Nu doar mărţişorul este înzestrat cu capacităţi remarcabile. Gestul dăruirii mărţişorului este încărcat şi el de sacralitate şi semnificaţii. A dărui un mărţişor cu inima curată unei persoane la care ţii cu adevărat înseamnă, conform anumitor credinţe din bătrâni, să îndupleci soarele să-ţi dea sănătate, frumuseţe, veselie, poftă de viaţă, iubire. În acelaşi timp, gestul bărbaţilor de a înmâna mărţişoare femeilor este de fapt un îndemn la armonie, uniune şi bună înţelegere.
