57% dintre tinerii români consideră că îmbunătățirea educației ar trebui să fie prioritatea principală a Uniunii Europene, potrivit barometrului publicat de Comisia Europeană la începutul lunii mai. „Educația din România încă mai are mulți pași de făcut pentru a ajunge la nivelul celei din Vest, iar acești pași se traduc prin investiții în infrastructură, investiții în formarea continuă a cadrelor didactice dar și într-o reformă amplă privind curriculumul educațional. Tinerii români își doresc materii noi, care să răspundă nevoilor de la nivelul societății, mereu în schimbare. Astfel, printre principalele materii studiate ar trebui să existe gândirea critică, mass-media și democrația, schimbările climatice și comportamentele care protejează mediul înconjurător, antreprenoriat și abilități financiare, educație sanitară, fizică și mentală ori programare,” susține Ionela Dobrică, deputat PSD.
Tinerii din România, alături de cei din Bulgaria, sunt singurii care pun educația pe prima poziție în topul priorităților U.E., semn că în cele două țări din estul Europei acest domeniu încă nu răspunde într-un mod satisfăcător la cerințele cetățenilor. În majoritatea statelor, tinerii susțin că cea mai importantă temă care ar trebui să se transforme într-o prioritate pentru Uniunea Europeană este protejarea mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice. „O educație precară generează pericole multiple pentru țara noastră. Un tânăr care renunță la studii după bacalaureat își găsește un loc de muncă de 6 ori mai greu decât un tânăr absolvent de studii superioare. Lipsa banilor se traduce printr-un nivel crescut al criminalității. Nu în ultimul rând, educația precară reprezintă mediul propice pentru dezvoltarea atitudinilor și ideilor nedemocratice. Cred că pericolul apariției autoritarismului nu este niciodată complet eradicat în Europa, iar cea mai bună armă împotriva acestuia este educația,” adaugă Ionela Dobrică, deputat PSD.
Pe locurile următoare în topul priorităților U.E., tinerii români au identificat teme precum îmbunătățirea sănătății și a bunăstării, combaterea sărăciei și a inegalităților economice și sociale, stimularea ocupării forței de muncă sau protecția mediului și lupta împotriva schimbărilor climatice.
