Proiectul legii graţierii a fost adoptat tacit marţi de Senat şi urmează să fie trimis Camerei Deputaţilor, în forma propusă de Guvern. Potrivit iniţiativei, ar urma să fie graţiate integral pedepsele de până la cinci ani de închisoare, parţial persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani, fiind exceptaţi de la graţiere ei care au comis infracţiuni cu violenţă şi cei care au săvârşit fapte de corupţie.
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat luni că proiectul legii graţierii nu poate intra pe ordinea de zi a plenului Senatului, întrucât la Biroul permanent nu s-a primit raportul suplimentar al Comisiei juridice în acest caz.
Înregistrat la Senat la 31 ianuarie 2017, proiectul de lege al Guvernului privind graţierea unor pedepse fost dezbătut şi amendat semnificativ în Comisia juridică, aceasta acordându-i raport de admitere pe 8 mai.
Plenul Senatului a decis ulterior, dar tot pe 8 mai, cu 61 de voturi „pentru”, 41 „împotrivă” şi şapte abţineri, retrimiterea la Comisia juridică a proiectului de lege privind graţierea unor pedepse, pentru o săptămână, decizia fiind una politică, luată de coaliţia PSD-ALDE, care a susţinut că legea trebuie adoptată în forma Guvernului şi nu în varianta Comisiei juridice.
Pentru a fi adoptat tacit, în plenul Senatului se dă citire unei note de adoptare tacită, după care proiectul poate fi trimis pentru dezbatere Camerei Deputaţilor, cu rol decizional în acest caz.
Termenul expiră miercuri la ora 0,00, nota de adoptare tacită poate fi înscrisă pe ordinea de zi a viitoarei şedinţe de plen a Senatulu
Cine va fi graţiat
Potrivit proiectului înaintat de Guvern, se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv şi parţial persoanele care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani. Sunt exceptate de la prevederile legii persoanele care au comis infracţiuni cu violenţă şi cele care au săvârşit unele fapte de corupţie. De asemenea, se înjumătăţesc pedepsele cu închisoarea aplicate femeilor însărcinate şi celor care sunt unic întreţinător de familie, având în întreţinere minori cu vârsta de până la 14 ani dacă nu li s-au interzis drepturile părinteşti prin hotărâre judecătorească. Ambele situaţii trebuie să existe la data intrării în vigoare a legii. În toate aceste cazuri, graţierea este condiţionată de achitarea în termen de un an de la condamnarea definitivă sau de la punere în libertate a eventualelor despăgurbiri. În cazul neachitării, graţierea este revocată. Totodată, prevederile legii referitoare la graţiere nu se aplică recidiviştilor. Nu beneficiază de prevederile acestei legi persoanele care au săvârşit infracţiuni contra vieţii, vătămări corporale, rele tratamente aplicate minorului, agresiuni asupra fătului, lipsirea de libertate, şantaj, trafic de persoane vulnerabile, omor calificat, violarea domiciliului, bancruta frauduloasă, furtul calificat, înşelăciune, fals în orice formă, părăsirea locului accidentului, represiunea nedreaptă, abuzul în serviciu, conflictul de interese, falsificarea de monedă, falsul intelectual, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, traficul de produse toxice, infracţiunile contra securităţii naţionale, cele privind combaterea terorismului, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi război. Nu sunt graţiate nici persoanele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 10 ani sau mai mare. Cei care în decurs de 3 ani săvârşesc o nouă infracţiune execută şi restul de pedeapsă.
Legea se va aplica faptelor comise înainte de 18 ianuarie 2017 şi intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
