Primarul Constantin Toma a făcut un anunț mult așteptat de către buzoieni: municipalitatea va avea în proprietatea cel mai mare parc din ţară. După ce în anul 1881, printr-o lege promulgată de regele Carol I pădurea Crâng era dată municipiului Buzău în ,,administrare pentru totdeauna, pentru folosința buzoienilor”, vineri 27 iulie, președintele Klaus Johannis a promulgat Legea nr 220/2018 privind trecerea în proprietatea publică a municipiului Buzău a pădurii Crâng. ,,Este extrem de important, se termină o luptă de doi ani, cu foarte multe intervenții și cu sprijinul deosebit al domnilor deputați Marcel Ciolacu și Dănuț Păle. De acum vor trebui parcurși niște pași pentru a transforma această pădure în parc. Va fi cel mai mare parc din România, prin cele 182 de hectare ca suprafață. Avem în vedere refacerea tuturor parcurilor din Buzău, dar și crearea altor zone prin care vom revitaliza Buzăul, inclusiv prin forța și valoarea apei. Mă refer aici Iazul Morii. În acest fel ne dorim ca pur și simplu să construim un alt oraș”, a anunțat Constantin Toma.
Pădurea, care face parte din Parcul Crâng, este formată în special din plante foioase, cu puține conifere, și este cunoscută în primul rând pentru stejari și teii bătrâni care o compun. În zona parcului au fost plantate și unele exemplare din specii de copaci provenind din alte regiuni. Prima atestare a acestei păduri cu numele de „Crâng” datează de pe 23 octombrie 1568, când Alexandru II Mircea, voievod al Țării Românești a folosit denumirea de crângul târgului într-un act prin care reafirma proprietatea episcopiei Buzăului asupra acelui teren.
Apoi, în 1571, același domnitor a trimis poruncă logofătului Radu, ispravnicul Buzăului, să interzică tăierile de tufe din crâng atât târgoveților, cât și clucerilor. O poruncă similară, dată de Constantin Vornicul căpitanului Caloian de la Buzău pe la 1706, a primit din partea târgoveților răspuns, aceștia cerând domnului Constantin Brâncoveanu să permită târgoveților să taie din tufe, deoarece în Braniște se ascundeau tâlhari; domnitorul a permis rărirea (nu defrișarea) crângului. Prima oară când locuitorii orașului au folosit pădurea ca loc de agrement a fost în 1828.
În 1863, legea secularizării averilor mănăstirești propusă de Alexandru Ioan Cuza a fost apoi adoptată de Parlamentul României. Astfel, pădurea Crâng, posesiune a eposcopiei, a fost naționalizată și trecută în administrația guvernului central, orașul păstrând în administrare porțiunea din pădure unde era amenajată grădina publică. Ulterior, însă, primul ministru Ion C. Brătianu a acceptat cererile consiliului local al Buzăului de a primi în proprietate întreaga pădure: ,,Bine, vă dau, dar v-o dau ca o podoabă a orașului și vă conjur să o păstrați, să o utilizați în acest scop și să fiți vrednici de sacrificiul ce face statul în folosul comunei”.
Parcul Crâng a fost amenajat în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, într-o pădure de la marginea Buzăului, aflată inițial în proprietatea Episcopiei Buzăului, și care a intrat treptat în posesia municipalității. În Crâng se află un monument dedicat istoriei Buzăului, un restaurant a cărui clădire este construită într-un stil specific zonei Chiojdu, un lac, câteva discoteci, locuri de joacă și un colț al șahiștilor.
