Credeați că doar perșii, egiptenii sau grecii se pot lăuda cu civilizații antice și lumi spectaculoase? Să știți că și noi avem așezări românești preistorice aparținând unor culturi vechi de mii de ani, mai vechi chiar și decât unele civilizații din vestita Mesopotamie și din nordul Africii. De exemplu, culturile Hamangia, Cucuteni ori Boian, întinse la est, respectiv la sud de Carpați, în mare parte pașnice, matriarhale, fascinante, pasionate de frumos, de artă și de olărit. Da, au fost stabilite pe teritoriul României de astăzi cu 3-4.000 de ani înaintea cunoscuților daci și romani pentru care s-a creat o adevărată obsesie. Iată cinci așezări din România care sunt mai vechi chiar decât piramidele.
Vârfu Câmpului, Botoșani
Toată Moldova este plină de urmele civilizației Cucuteni. Vorbim despre o cultură care-și are începuturile pe la 5.500 î.e.n., adică cu 2.000 de ani înainte de construirea primelor piramide egiptene și cu 3.500 de ani înainte de patriarhii din Biblie. E o cultură care a dăinuit timp de peste 2.700 de ani și care a lăsat în urma ei obiecte uluitoare de artă ceramică, dar și mărturii ale unei filosofii de viață atemporale. De exemplu, pe teritorul comunei Vârfu Câmpului din Botoșani, în punctul numit ,‚La Temelii” (Ionaseni), s-au găsit numeroase fragmente ceramice de culoare neagră, brună sau gălbuie cu lustru și incizii specifice, iar astfel de descoperiri abundă pe tot teritoriul Moldovei, pentru că civilizația care le-a lăsat în urmă se întindea până în stepele Ucrainei.
Hârșova, așezare veche de șapte milenii
Hârșova este o localitate cu vechime de șapte mii de ani. În partea de sud-est a localității, pe malul Dunării, se găsește o așezare neo-eneolitică dezvoltată sub forma unei coline de aproape 12 m ca urmare a distrugerii și refacerilor succesive a locuințelor din lut. Cercetările de aici au identificat o comunitate care se ocupa cu vânătoarea, pescuitul, cultivarea pământului și creșterea animalelor. Au fost identificate schimburi comerciale cu comunități de pe spații mult mai îndepărtate. Pe vatra localității se găsesc mai multe așezări din epoca bronzului și fierului. În antichitate, comunitatile de aici au cunoscut cea mai mare dezvoltare, atunci dobândindu-și numele de Carsium.
Cernavodă și Gânditorul de la Hamangia
Cernavodă dăinuie, sub o formă sau alta, de peste 7.000 de ani. Aici primele descoperiri aparțin culturii Hamangia (eneolitic timpuriu) – mai multe așezări și o necropolă (cca. 400 de morminte). Tot aici a fost descoperit Gânditorul de la Hamangia alături de perechea sa Femeie Șezând, datând din a doua jumătate a mileniului V – începutul mileniului IV î.Hr.
Turdaș, o așezare de dinainte de piramide
În apropierea râului Mureș a fost descoperită așezarea neolitică de la Turdaș care datează de dinainte de piramide, pentru că aparține culturii Vinca-Turdaș, contemporană cu etapa timpurie a culturii Cucuteni (5.700 – 4.500 i.e.n.) . Istoricii români spun chiar că e primul oraș din Transilvania, și printre primele din Europa. Suprafața cercetată de arheologii sibieni a fost de aproximativ 11 hectare, considerată a fi imensă, mult peste orice standard în Europa. Așezarea, estimată la 100 de hectare suprafață, era de fapt un oraș, lucru dovedit de existența fortificațiilor din lemn, unul care includea și niște ritualuri înfricoșătoare, având în vedere descoperirea de sacrificii umane la fața locului. Orașul dispunea de un sistem de fortificație cu porți întărite și turnuri din lemn.
Schela Cladovei, 8.750 de ani de locuire neîntreruptă
Conform concluziilor trase în urma cercetărilor făcute la Schela Cladovei din Drobeta Turnu-Severin, se pare că aici se află, dacă nu cea mai veche așezare umană din Europa, în mod sigur una dintre cele mai vechi. Are urme de locuire continuă datând de peste 8.700 de ani. Zona a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri ale umanității. Vorbim de schelete de Homo Sapiens vechi de peste 8.000 de ani, de ateliere, de locuințe, de urmele unei așezări nu doar agrare, ci și de meșteșugari, care-și duceau traiul aici acum aproape 9.000 de ani. Au fost descoperite locuințe, vetre rituale și morminte, precum și unelte agricole. Un lucru aparte al acestei așezări o reprezintă locuitorii săi preistorici: după descoperirea a peste 60 de morminte de inhumație, s-a observat că oamenii de aici erau adevărați „uriași”, de regulă având peste 1,90 m înălțime, fapt neobișnuit pentru zona și timpurile acelei perioade. Mai mult, se pare că erau consumatori de carne crudă. Așezarea Schela Cladovei pare să fie cel puțin până în prezent și cea mai veche așezare omenească stabilă distrusă printr-un conflict armat.
