Proiectul de lege privind sistemul public de pensii a fost promulgat luni, prin decret prezidențial, de către șeful statului. Ca să se aplice din toamna anului 2021, documentul mai trebuie doar să fie publicat în Monitorul Oficial, ceea ce este o simplă formalitate. Actul, care a trecut de două ori prin Parlament din cauza unor probleme de constituționalitate, este prevăzut să se aplice, mai exact, începând cu data de 1 septembrie 2021, moment la care actuala lege a pensiilor publice va urma să fie abrogată. Viitorul cadru legal al pensilor publice conține o serie întreagă de schimbări. Proiectul va avea un impact bugetar de 8,4 miliarde de lei în acest an, un impact de 24,8 miliarde de lei în 2020, de 58,1 miliarde de lei în 2021, iar în 2022, ar urma să aibă un impact de 81,1 miliarde de lei. Proiectul de lege prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, astfel: 2019 – 1.265 de lei, 2020 – 1.775 de lei, 2021 – 1.875 de lei. Din anul 2022, valoarea punctului de referinţă se va indexa anual cu rata inflaţiei şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie.
Se menţine contractul se asigurare facultativă. În proiectul noii legi se menţine contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege se poate plăti doar pentru cinci ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani. Plata se va putea face în rate, dar nu mai târziu de 1 an de la încheierea contractului. În cazul neplăţii integrale, se va lua în calcul suma parţial achitată.
Spre deosebire de reglementările actuale, studiile de master vor fi luate în calcul la vechimea necesară pensionării. În prezent, numai studiile de licență și cele de doctorat sunt considerate vechime în muncă. Proiectul prevede tot 4 categorii de pensii, cea de limită de vârstă, cea anticipată, cea de invaliditate şi cea de urmaş. Sunt aceleaşi patru categorii ca şi în vechea lege, dar unele au suferit modificări de structură.
Altă noutate pregătită de guvernanți este legată de așa-zisele „mame eroine”. Mai exact, femeile care au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani și au născut cel puțin trei copii, pe care i-au crescut până când au împlinit 16 ani, se vor pensiona mai devreme cu șase ani, însă numai la cerere. De la patru copii în sus, la reducerea de șase ani se va mai adauga câte un an pentru fiecare copil.
Pensia de urmaş se menţine şi, în plus de actualele prevederi, apare o nouă prestaţie, şi anume ajutorul pentru soţul supravieţuitor, care va primi 25% din pensia soţului decedat. Acest ajutor va putea fi cumulat cu propria pensie. Pensia minimă se calculează raportat la salariul minim brut pe economie din anul respectiv. Persoanele cu vechime de minim 15 ani primesc 45% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară. Persoanele cu vechime între 10 ani şi 15 ani, aflate la pensie la data intrării în vigoare a legii, primesc 40% din salariul minim brut pe ţară, iar pentru fiecare an de vechime în plus se adaugă câte 1% din salariul minim brut pe ţară.
Proiectul prevede că se valorifică toate drepturile de natură salarială, pentru care s-au plătit contribuţii: sporuri, acord global, al 13-lea salariu, ore suplimentare, prime, premii şi alte bonusuri. Se va acorda un procent de 10% din oficiu, care va putea fi majorat dacă pensionarul va aduce acte doveditoare din care să rezulte un procent mai mare. Dacă după recalcularea conform adeverinţelor aduse rezultă o pensie mai mică, atunci se păstrează pensia calculată cu majorarea de 10% acordată iniţial.
O altă măsură se referă la plata retroactivă a contribuțiilor pentru pensii. Dacă în prezent plățile se pot face în urmă pentru cinci ani consecutivi, în viitor se vor putea alege perioade precise din orice an anterior. Totodată, această posibilitate va fi permamentă, nu temporară, cum este acum.
