Ce e albastru, e plin de oameni și de pozele lor din excursii sau restaurante? E simplu. E ,,prietenul” tău Facebook. Reprezintă cea mai bună modalitate de a omorî acele momente plictisitoare și o foarte bună metodă de a exprima cine ești sau ceea ce vrei să devii. Studii publicate recent sugerează că la persoanele care simt nevoia impulsivă de a intra foarte des pe Facebook, creierul lor are similitudini cu cel al persoanelor dependente de droguri. Singura diferența este că primii, deși au capacitatea de a controla tendința de a intra foarte des pe Facebook , le lipsește motivația de a o face pentru ca nu li se pare atât de grav să-și omoare timpul în acest fel.
Alte studii psihologice atrag atenția asupra impactului profund pe care îl are Facebook asupa psihicului uman. De exemplu, poate întreține obsesia pentru o relație mai veche sau chiar provoca o puternică depresie unor persoane care simt o puternică senzație de excludere la vederea pozelor prietenilor cu excursii luxoase sau petreceri monstruoase. Există patru metode prin care social media atrage :
- un trigger (plictiseala, singurătatea, stresul)
- acțiunea (folosești telefonul pentru a te loga la Facebook)
- recompense (ai acces la o combinație de știri senzaționale și în același timp plictisitoare)
- investiția afectivă (realizată prin postarea de poze personale sau dând like diverselor persoane).
În cazul în care petreci mai mult de o oră pe Facebook, nu dormi noaptea pentru că trebuie să-ți petreci timpul aici, devii anxios în cazul în care nu poți să ai acces la internet, probabil ești dependent și vei face parte în curând dintr-o clasificare a unor noi boli psihice.
