Sute de ulmi au fost tăiaţi în ultima perioadă, din pădurea Crâng, acest lucru îngrijorându-i pe mulţi dintre buzoieni. În ultima vreme, aceștia au ajuns să reclame pe Facebook că se fac desfrișări masive în pădurea Crâng. Prin postările pe rețeaua de socializare, oamenii atrăgeau atenția că în cel mai mare parc al Buzăului pădurea se taie fără milă. Pentru a liniști cetățenii, primarul municipiului Buzău, Constantin Toma și conducerea Direcției Silvice au adus lămuriri pentru a face lumină în această situație. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă susținută în pădurea Crâng, într-una dintre zonele unde se efectuează exploatarea acestui tip de arbore, s-a menționat faptul că în urma uscărilor la specia ulm de câmp semnalate de personalul de teren din cadrul Ocolului Silvic Buzău, în cursul verii anului 2017 și 2018 apărute în unele dintre parcelele din pădurea Crâng, s-a trecut la punerea în valoare a arborilor afectați rezultând un volum de 733 mc, din care mai sunt de exploatat și valorificat circa 60 mc. În paralel cu această acțiune s-a solicitat Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură ,,Marin Dracea” – stațiunea Brașov efectuarea unor analize pentru stabilirea cauzelor acestor uscări precum și a metodelor de combatere a factorilor care au provocat uscarea arborilor din specia ulm de câmp.
Buletinul de analiză a arătat faptul că agentul patogen care provoacă uscarea exemplarelor de ulm este ciuperca Ophiostoma novo-ulmi și a recomandat ca măsură exploatarea de urgență a ulmilor uscați pentru reducerea presiunii infecțioase și a pagubelor. Reprezentanții Direcției Silvice Buzău spun că nu există tratament pentru combaterea acestei ciuperci. În urma recomandărilor transmise de Institutul din Brașov, reprezentanții Direcției Silvice au trecut urgent la marcarea și extragerea exemplarelor afectate, aceasta fiind singura măsură prin care se poate evita în totalitate deprecierea lemnului. Mai exact, acesta poate putrezi nemaifiind folosit nici ca lemn de foc. Pe baza acestor acțiuni în 2018, s-au extras 609 mc lemn de foc și 124 mc în acest an. Totodată, la recomandarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, s-au instalat suprafeţe de probă pentru monitorizarea fenomenului uscării.
,,Se taie acum pentru că ulmul s-a uscat. În pădurea Crâng, începând din anul 2016, de când s-a manifestat manifestat atacul ciupercii Ophiostoma novo-ulmi, s-au inventariat și extras circa 1200 de mc de arbor de ulm uscat în 5 ani de zile”, a menționat Cornel Pitiș, directorul Direcției Silvice Buzău. Potrivit specialiștilor, această ciupercă provoacă așa numită ,,boală olandeză a ulmului”, un fel de cancer al arborilor de acest fel. Ciuperca Ophiostoma novo-ulmi se răspândește prin vânt și ploaie, dar mai ales de către gândacii de scoarță ai ulmului care transportă sporii atât în galeriile de sub scoarță cât și în coroană, la bifurcația ramurilor subțiri. Se răspândește și prin miceliu făcând trecerea din rădăcinile arborilor bolnavi în rădăcinile arborilor sănătoși. Planta reacționează formând excrescențe care obturează vasele și sunt invadate țesuturile vecine. Din cauza acestor reacții au loc perturbări importante în bilanțul hidric al arborelui privind circulația sevei brute. Lemnul capătă astfel o culoare brună, iar în continuare necirculând seva are loc, în primă fază uscarea coroanei, iar apoi căderea frunzelor și uscarea lujerilor, urmând ca în scurt timp arborele să se usuce complet.
Printr-o lege promovată anul trecut în Parlamentul României, s-a stabilit că pădurile din intravilanul localităților care au o anumită folosință, nu neapărat cu rol principal de produceție, să fie trecute în proprietatea orașului, iar în noiembrie au apărut în normele metodologice care prevăd modalitatea și pașii de urmat pentru a se schimba proprietarul. ,, După ce au apărut normele metodologice am avut din nou o discuție (n.red. cu primarul Constantin Toma), am stabilit pașii de urmat. Primul pas este ridicarea în plan de către persoana autorizată a întregii suprafețe așa cum este evidențiat în amenajamentul silvic, pe unități amenajistice, parcele, subparcele și așa mai departe, care revine în sarcina primăriei și financiar”, a menționat directorul Direcției Silvice Buzău.
Mai exact, în pădurea Crâng urmează să fie făcute unele măsurători care vor pica în sarcina municipalității. Și aspectul financiar al acestora va ține tot de Primăria Buzău. ,,Noi vom prinde o sumă, în bugetul local pe care-l vom aproba pe 2019. Sper să se întâmple acest lucru în partea a doua a lunii martie. Cu siguranță acest proiect de ridicare în plan, de măsurare va fi plătit, așa spun și normele metodologice, după care se va trece la următoarele etape, respectiv activiotate de predare-primire în baza la ceea ce se găsește de fapt prin măsurători. (…) Conform legii, în 2 ani de zile ar trebui să facem proiectarea și în alți 5, deci total în 7 ani să creem un proiect de transformare în parc a acestei păduri, în afara celor aproape 8-9 hectare cât avem aici, care au rămas în proprietatea municipiului Buzău. Mă refer la suprafața care este jurul lacului, Obeliscului, intrarea în Crâng pe porțile cele mari. (…) În acest moment, nu suntem proprietarii acestei păduri, vorbesc de municipalitatea buzoiană”, a declarat primarul Constantin Toma.
Revenind la ciuperca Ophiostoma novo-ulmi, cea care afectează ulmii din pădurea Crâng, în țara noastră acești arbori au murit în toate pădurile, primul val fiind semnalat în anii 1950, iar al doilea după 1970. Rareori au mai fost întâlnite exemplare de mari dimensiuni, mai ales în parcuri. Generațiile noi de ulmi apar din sămânță și lăstari, iar după o perioadă ciuperca le găsește și le distruge, așa cum s-a întâmplat și în Parcul Crâng. Reprezentantul Direcției Silvice Buzău precizează că boala este răspândită în toate regiunile din țară. ,,În anul 2018, la nivelul țării, s-au extras 25.000 de mc de ulm, pornind de la Ocolul Silvic Segarcea, Ocolul Silvic Vânju Mare, Ocolul Silvic Ploiești, Ocolul Silvic Valea Mare din Dâmbovița, volume mari.(…) Volumul extras în județul Buzău, în pădurea Crâng reprezintă 2 la mie din ceea ce exploatează Direcția Silvică, în cursul unui an. Deci, vă dați seama că nu ne interesează absolut deloc aspectul economic, ci numai aspectul de sănătate a pădurii”, a declarat Cornel Pitiș.
Zonele mai afectate și cantități mai mari de masă lemnoasă extrasă din specia ulm sunt: Ocolul Silvic Iași cu 1475 mc, Ocolul Silvic Brănești din Ilfov, cu 473 de mc, Ocolul Silvic Urziceni, cu 384 mc, Ocolul Ploiești cu 382 mc, Ocolul Botoșani cu 201 mc, Ocolul Lacu Sărat cu 153 mc, Ocolul Bârlad cu 85 mc, Ocolul Giurgiu cu 95 mc, Ocolul Balș cu 82 mc, Ocolul Segarcea cu 92 mc. Între celelalte specii care sunt în Părdurea Crâng – frasin, stejar și arțar-, ulmul reprezintă un procent de 20%, în unele parcele ajungând la 50%.
