Obiceiuri şi tradiţii de Rusalii

de Stiri Buzau Media
Sursa foto:pasareacetii.blogspot.ro
Sursa foto:pasareacetii.blogspot.ro

În mitologia şi folclorul românesc, Rusaliile sunt numite şi Dansele, Ielele, Paraidele, Sfintele, Şoimanele sau Zânele. Spre deosebire de celelalte făpturi fermecate, Rusaliile umblă pe pământ doar în anumite răstimpuri, mai ales în Săptămină Rusaliilor.

Hora Ielelor 

Ielele sunt făpturi fabuloase, înzestrate cu puteri magice, de seducţie, care sălăşuiesc în văzduh, munţi, peşteri, păduri şi pe malul apelor şi cascadelor. Pe timpul nopţii, în lumina lunii, Rusaliile se scălda goale în izvoare, despletite şi dezlănţuite. Încă din timpuri vechi, dânsul lor, denumit “Hora Ielelor” este foarte temut. Aceste făpturi adoră să danseze cu sânii goi în cerc, având părul despletit, clopoţei la glezne şi purtând voaluri subţiri, transparente, iar dansul lor este unul magic, bogat în taine şi simboluri de neînţeles pentru muritori. Ielele nu fac rău celor care le evită, ele devin rele numai dacă sunt provocate sau dacă dansul lor este privit. Atunci se spune că se răzbună pe ” vinovat ” luându-i minţile definitiv.

Împănatul boului

Un obicei unic în ţară de Rusalii se ţine în localitatea clujeană Batin. Aici se organizează “împănatul boului“, eveniment ce constă într-o procesiune care se desfăşoară pe uliţele satului, personajul principal fiind un bou împodobit cu ghirlande de flori. În faţă parohiei, preotul satului îl sfinţeşte, apoi da de băut participanţilor. Boul este, la un moment dat, eliberat şi, conform tradiţiei, o fecioară “îl stăpâneşte”, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, în încurajările asistenţei. Potrivit datinii, fata se va mărită într-un an.

Udatul nevestelor

Sătenii de pe Valea Gurghiului (judeţul Mureş) sărbătoresc în fiecare an, după Rusalii, obiceiul numit “udatul nevestelor”. Conform tradiţiei, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sănătoase şi mai frumoase. În satul Sona (Braşov), ceată tinerilor îi colindă pe bătrâni. La sate, unde tradiţia se păstrează mai bine, oamenii duc la biserică pentru sfinţire crengi de tei şi nuc, acestea simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Aceste crenguţe se agăţă apoi la straşină caselor sau la icoane.

Se spune că acestea te vor apăra de cele rele şi în plus, se mai spune că acestea ar căpăta puteri miraculoase pentru vindecarea celor care suferă de surzenie. Ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor şi a grindinii. Preoţii şi sătenii ies pe câmp în ziua a două de Rusalii, pentru a sfinţi apa şi a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindină.

Jocul Căluşarilor

Legat de Rusalii este şi faimosul joc al Căluşarilor, dans ritual care vine de la săritul peste foc pentru a scăpa de iele, zânele rele. Dansul Căluşarilor este cunoscut că fiind remediul pentru vindecarea unui suflet care a privit “Dansul Ielelor ” ce i-a luat minţile. Dansul Căluşarilor este un dans păstrat din vechimi şi care urmăreşte să îndepărteze vrajă picurată peste cel sedus şi să pună pe fugă ielele.

În judeţul Olt, luni, în a două zi de Rusalii, se duc căluşarii la casa bolnavilor din sat. Persoana suferindă este scoasă din casă, aşezată cu faţă în sus, cu capul spre miazăzi (sau răsărit), se aşează lângă ea steagul şi o oală de pământ cu apa, de care se leagă o aţă roşie şi un pui mic de găină. Dacă, după executarea tuturor melodiilor, bolnavul începe să tremure, e semn că e luat din căluş. Atunci stabilesc o zi în care vor veni să-l scoale din căşuş.

Ei repetă jocul potrivit de trei ori; atunci este prins  şi bolnavul în joc; în acest moment vătaful ia oala de lut şi o aruncă în sus.  Când cade,  oala se sparge şi puiul rămâne mort. Dacă bolnavul are noroc să se scoale, sar câteva picături de apă pe el; atunci el se va ridica si fuge după căluşari jucând. Dacă nu are noroc să se scoale, nu-l atinge nicio picătură de apă, înseamnă că e ursit să moară, nu-l atinge nicio picătură de apă , înseamnă  e ursit să moară.

Superstiţii de Rusalii

În această zi, oamenii poartă pelin la brâu sau în sân, spre a fi feriți de mânia ielelor. Acum nu se merge la câmp, pentru că Rusaliile îi pedepsesc pe cei ce o fac cu boala zisă amorțeala, dambla, luat de vânt sau ologeală. În Duminica Rusaliilor nu e bine să te urci în arbori sau în locuri înalte și nici să călătorești departe de casă. La poartă și în casă se pun flori, frunze de tei sau de nuc. De Rusalii să nu se certe nimeni, căci e luat de Iele.

E bine să ai la tine trei fire de usturoi, în sân sau la brâu. Femeile duc la biserică frunze de nuc și de tei. De la Duminica Rusaliilor, timp de nouă săptămâni, nu se mai culeg ierburi de leac. Dacă în noaptea de Rusalii vei dormi sub cerul liber sau dacă te vei duce la fântână, vei cădea sub puterea Ielelor, deci este indicat să eviți să faci aceste lucruri. Rusaliile pedepsesc pe aceia care lucrează în această zi considerată a dansului lor și nu o prețuiesc și sărbătoresc cum se cuvine.