
Potrivit raportului, printre punctele slabe ale programului de vaccinare se numără lipsa de stocuri de vaccin, lipsa unui buget dedicat intervenţiei în situaţii de urgenţă, lipsa personalului antrenat pentru intervenţie, lipsa unei proceduri standard pentru intervenţiile de urgenţă, a unei evidenţe clare a copiilor eligibili la vaccinare şi a numărului de persoane înscrise la medicul de familie, capacitatea limitată de diagnostic microbiologic sau molecular, un management bicefal şi insuficient coordonat al programului naţional de vaccinare, personal insuficient pentru gestionarea PNV, cât şi vulnerabilitatea lanţului de depozitare şi distribuire al vaccinurilor.
În noua lege a sănănății există obligații exprese și există prevăzut faptul că părintele care semnează că nu-și vaccinează copilul îşi asumă toată responsabilitatea. Ministrul Sănătății a anunțat că dacă există contraindicaţii la vaccinare, părinţii pot lua o scutire de la Comisia Judeţeană de Vaccinare, iar pentru cei care nu au probleme medicale, este nevoie de dovada unui calendar de recuperare. În caz contrar, atât părinţii, cât şi cadrele medicale responsabile vor fi sancţionaţi: de la avertismente şi până la amenzi care ajung și la 10.000 de lei.
Potrivit raportului făcut public de Ministerul Sănătății, de la debutul epidemiei de rujeolă, din februarie 2016 şi până în prezent, s-au înregistrat 32 de decese. Totodată numărul total de cazuri de îmbolnăviri este de peste 8.240. Rujeola a afectat mai ales din judeţele din vestul ţării, respectiv Caraş-Severin, Arad şi Timiş, unde acoperirea vaccinală a fost printre cele mai reduse. Cauzele izbucnirii epidemiei de rujeolă, sunt legate de scăderea continuă a acoperirii vaccinare din ultimii 10 ani şi care s-a accentuat în ultimii doi ani prin refuzul părinţilor de a-şi imuniza copii, dar şi pe fondul lipsei periodice a vaccinurilor.

