Senatorii vor dezbate un proiect de lege pentru profesia de psiholog, deoarece actuala lege, Legea nr. 213/2004, nu a fost modificat deloc până acum. Noul act normativ cuprinde peste 100 de articole, grupate în 6 Capitole – Exercitarea profesiei de psiholog, Drepturile beneficiarilor serviciilor de psihologie, Organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, Răspunderea disciplinară, Dispoziții generale și Dispoziții finale. Principalele teze ale proiectului se referă la următoarele principii:
- Profesia de psiholog se poate exercita doar de către persoanele care întrunesc nu numai cerinţe de calificare profesională dar şi de moralitate şi de sănătate corespunzătoare, îndeosebi sub aspect psihic;
- Atestarea condițiilor se va face doar de către Colegiul Psihologilor din România care va acorda un atestat profesional;
- Profesia de psiholog, sub aspect profesional, este o profesie independentă, din acest punct de vedere psihologul nefiind în relaţii de subordonare cu angajatorul său;
- Încălcarea normelor profesionale şi neîndeplinirea uneia din condiţiile care au stat la baza acordării dreptului de liberă practică se va sancţiona disciplinar inclusiv prin suspendarea dreptului de practică ori ridicare acestuia. Sancţiunile se vor aplica în funcţie de circumstanţele în care a avut loc fapta şi de efectele şi prejudiciul adus atât beneficiarului serviciilor dar şi imaginii profesiei;
- Clarificarea situaţiei juridice a celor care în prezent exercită profesia în baza unui drept câştigat;
- Clarificarea situaţiei juridice a persoanelor care deşi nu sunt psihologi prin titlurile profesionale deţinute au anumite competenţe profesionale ce le conferă dreptul de a desfăşura anumite activităţi profesionale care, în mod normal, întră în competenţa specifică a psihologului.
În privința beneficiarilor serviciilor psihologilor, noua lege stipulează că aceștia își vor da consimțământul pentru serviciile respective. Beneficiarul serviciilor de psihologie are următoarele drepturi:
- a) de a fi informat cu privire la statul juridic al furnizorului de servicii de psihologie inclusiv titlul, specialitățile şi competentele cu care exercită profesia;
- b) de a fi informat cu privire la serviciile de care poate beneficia;
- c) de a fi respectat ca persoană umană şi de a nu fi discriminat;
- d) dreptul de ai fi protejată imaginea inclusiv după moartea sa;
- e) de a-i fi folosite informațiile legate de viaţă privată exclusiv în scopul pentru care sunt furnizate serviciile psihologice;
- f) dreptul de a indica una sau mai multe persoane care să fie informate cu privire la faptul că este beneficiarul unor servicii de psihologie, care sunt diagnosticele sau rezultatele evaluării, care sunt respectivele servicii de care beneficiază şi recomandările primite. Acceptul poate fi dat pentru una sau mai multe dintre informațiile anterioare cât şi pentru momentul în care acestea urmează să fie puse la dispoziția persoanei respectiv persoanelor indicate.
Înaintea furnizării serviciilor de psihologie psihologul va informa beneficiarul cu privire la scopul urmărit, modul în care se vor furniza serviciile, existenţa unor eventuale efecte negative în ceea ce priveşte starea sa de sănătate, existenţa unor eventuale etape terapeutice, precum şi cu privire la drepturile beneficiarului serviciilor psihologice, inclusiv la dreptul de a pune capăt oricând relaţiilor contractuale. Proiectul de lege va fi supus dezbaterilor mai întâi la Senat, apoi în Camera Deputaților, care este forul decizional.
