55 de secunde de coșmar pentru România. 40 de ani de la dezastrul din seara zilei de 4 martie 1977

de Stiri Buzau Media

 

Vineri, 4 martie 1977. Lună plină. Primăvara bătea la uşă. Apăruseră deja mugurii copacilor. La televizor – filmul bulgăresc Dulce şi Amar. Ceauşescu, aflat în Nigeria, participa la dineul oficial dat de preşedintele african. Nimic nu prevestea urgia care urma să se abată asupra României…

10 bombe atomice

La ora 21.22 seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, loveşte ţara noastră. Violenţa lui s-a înregistrat atât pe verticală, cât şi pe orizontală, în direcţia nord-sud şi est-vest. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o adâncime de 109 km, planul în care s-a produs prăbuşirea straturilor fiind de aproximativ 60°. Toate staţiile seismice de pe glob, aflate pe recepţie, au reperat cutremurul, prima care a prins, procesat şi analizat informaţiile primite în urmă cutremurului fiind cea de la Golden – Colorado (Statele Unite). Energia distructivă eliberată de seism a fost egală cu cea emisă de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!

55 de secunde de groază! Pereţii s-au prăbuşit, geamurile s-au spart, focul a izbucnit! Unii s-au repezit îngroziţi pe scări sau spre ieşiri; alţii au rămas încremeniţi în casă, paralizaţi de teamă. Aceeaşi teamă care i-a îndemnat pe alţii să se arunce de la etaj. S-au înregistrat chiar şi cazuri de femei care au născut înainte de vreme.

Ceauşescu este informat despre cutremur. Banchetul este întrerupt câteva minute mai târziu. Informaţiile care i-au parvenit iniţial vorbeau despre un cataclism de 10 grade şi despre distrugerea totală a Bucureştiului. Stabilind legătură cu ţară, Ceauşescu a cerut informaţii precise, a dat primele ordine şi a instituit starea de necesitate pe teritoriul României. A doua zi, la ora 8.15 minute, o aeronava având la bord familia Ceauşescu şi restul delegaţiei ateriza pe aeroportul Otopeni.
Bucureştiul a fost cel mai greu lovit. Apoi Teleormanul, Doljul, Iaşiul, Vasluiul, Buzăul, Vrancea, Mehedinţiul…

Dimensiunea dezastrului

În Capitală au căzut 32 de blocuri şi clădiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate. Sub dărâmăturile blocului de la Colonadelor şi-au găsit sfârşitul: Toma Caragiu, Alexandru Bocăneţ, Doina Badea (împreună cu soţul şi cei doi copii), poetă Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski şi soţia sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internată cu câteva zile înainte în spital.

Ca prin minune, soţul, scriitorul Romulus Rusan, a fost găsit în viaţă sub mormanul de moloz. Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatră, în faţa blocului Scala, care s-a prăbuşit. Pe 5 martie se dau primele cifre ale dezastrului: 508 morţi, 2.600 de răniţi. Oraşul Zimnicea este prefăcut în ruine: 175 de case prăbuşite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime. În Craiova sunt avariate grav peste 550 clădiri, printre care se numără Muzeul de Artă, Muzeul Olteniei, Universitatea, Biblioteca judeţeană. Primele estimări indicau un număr de 30 de morţi şi 300 de răniţi. La Vaslui sunt de asemenea pierderi grele, atât umane – 7 persoane decedate, cât şi materiale.

La Ploieşti au fost distruse în jur de 200 de locuinţe, alte 2.000 fiind grav avariate; situaţia este gravă şi în judeţul Buzău, unde sunt afectate în jur de 1.900 de clădiri. Mai “fericite” sunt judeţele din Transilvania şi Dobrogea, care au scăpat neatinse sau cu pagube mici. Evaluarea finală a pierderilor – umane şi materiale, este teribilă: 1.570 morţi, 11.300 răniţi, 32.900 locuinţe prăbuşite sau grav avariate, 35.000 de familii sinistrate, 763 de unităţi economice afectate. Pagubele s-au ridicat la 10 miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o lupta neîncetată, zile în şir, pentru scoaterea supravieţuitorilor de sub dărâmături. Au fost aduşi chiar şi specialişti din Elveţia, însoţiţi de câini dresaţi pentru salvarea victimelor din munţi. Au fost găsiţi supravieţuitori chiar şi după 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânărul de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub dărâmăturile fostului bloc “Continental” nu mai puţin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat şi redat vieţii!

Seismul din 1977, unul dintre cele mai devastatoare din istoria României, și-a lăsat puternic amprenta asupra Buzăului. Dezastrul a pus la pământ clădiri importante, precum Teatrul Moldavia, și a lăsat fără locuinţe peste 400 de familii.

Peste 1.570 de decese au fost înregistrate la nivelul întregii țări și circa 11.300 de răniți. Buzăul a fost unul dintre județele afectate de cutremurul devastator. Atunci s-a dărâmat cinema Moldavia, care era în zona băncilor şi câteva locuinţe. Pe strada Cuza Vodă s-a prăbuşit Şcoala Sanitară şi au fost avariate toate clădirile din Piaţa Dacia.
Orice poveste despre cutremurul din 4 martie 1977 se încheie identic: a fost un coşmar care nu poate fi descris în cuvinte! Şi Doamne fereste, ca istoria să se repete, spun buzoienii, astăzi, la 40 de ani la tragedia care a zguduit România.
În dimineaţa de 8 martie, buzoienii aflau o radiografie completă a dezastrului.
Au fost dărâmate complet 378 de locuinţe. Toate cele 401 de familii rămase fără adăpost au fost cazate. Au fost deteriorate şi devenite nelocuibile 1.514 locuinţe, 1.752 de familii afectate fiind evacuate şi cazate. Au fost complet deteriorate 21 de adăposturi pentru animale, iar alte 101 au fost avariate. Au fost complet dărâmate 81 de şcoli, grădiniţe şi creşe, iar 222 au fost variate. Două unităţi sanitare au fost complet dărâmate. Cincisprezece instituţii au fost dărâmate şi 72 avariate.

Deşi mai slab decât evenimentul din 1940, cutremurul din 1977 a avut urmări mai grave în Muntenia, comparativ cu cel din 1940, care a fost mai sever în Moldova. Din acest punct de vedere, cutremurul din 1977 a avut caracteristici similare cu ale celui din 23 ianuarie 1838 (magnitudine estimată 7,3).

Știri despre: