Interviu cu Dr. Bogdan Micu, medic primar Boli Infecțioase, S.J.U. Buzău
În sezonul cald, enterocolita devine o problemă frecventă, afectând atât
copiii, cât și adulții. Temperaturile ridicate, alimentele alterate și
igiena precară favorizează dezvoltarea agenților infecțioși care pot
provoca această afecțiune digestivă.
De obicei, se tratează ușor prin respectarea măsurilor de igienă și o
alimentație sănătoasă, însă uneori poate fi nevoie și de tratament
medicamentos. Lăsată netratată, enterocolita poate să ducă la complicații,
cea mai frecventă dintre ele fiind deshidratarea.De aceea, este bine să
apelăm la medic, dacă simptomele persistă mai multe zile și se agravează.
Dr. Bogdan Micu, medic primar Boli Infecțioase la S.J.U. Buzău, ne spune
mai multe despre cauzele, tratamentul și complicațiile enterocolitei.
Ce este enterocolita?
Dr. Bogdan Micu: „Enterocolita este definită ca fiind creșterea numărului
de scaune cu aspect semilichid sau lichid, uneori cu aspect sangvinolent
sau verzui.”
Există mai multe tipuri de enterocolită? Care sunt acestea și de ce apar?
Dr. Bogdan Micu: „Cele mai frecvente tipuri de enterocolită sunt cele
infecțioase, cauzate de bacterii precum Escherichia coli, Salmonella sau
Shigella. Există și enterocolite virale, determinate de rotavirus,
adenovirus, norovirus și coronavirus, precum și forme parazitare cauzate de
Entamoeba, Giardia sau Cryptosporidium. Alte tipuri sunt enterocolitele
neinfecțioase, care apar în urma unor erori alimentare, cum ar fi consumul
excesiv de grăsimi, fructe sau legume.”
Ce manifestări au pacienții în primă fază și cum evoluează simptomele pe
parcursul timpului?
Dr. Bogdan Micu: „Tabloul clinic începe, de obicei, cu inapetență (lipsa
poftei de mâncare) și greață, urmate de vărsături și scaune diareice.
Acestea pot fi însoțite de dureri abdominale. În cazurile infecțioase,
febra este frecventă, mai ales la debutul bolii, și durează între 1 și 3
zile. În formele mai severe, pot apărea semne de deshidratare acută, precum
oboseala accentuată, uscăciunea mucoaselor și scăderea cantității de urină
(oligurie).”
Cum se diagnostichează enterocolita?
Dr. Bogdan Micu: „Diagnosticul enterocolitei se pune în primul rând clinic,
pe baza simptomelor: febră, vărsături și scaune diareice. Diagnosticul se
confirmă prin teste de laborator, precum identificarea agentului patogen
prin testul de antigen fecal (pentru rotavirus, adenovirus, norovirus) sau
prin coprocultură clasică (pentru bacterii).”
Cum tratăm această afecțiune? Care sunt metodele de tratament?
Dr. Bogdan Micu: „Formele ușoare se tratează, de regulă, la domiciliu, cu
regim alimentar, hidratare, medicație antidiareică și probiotice. În
formele medii și severe, care prezintă risc crescut de deshidratare, este
necesar tratament în spital. Aceste cazuri pot necesita perfuzii și, dacă
este vorba de o infecție bacteriană, tratament antibiotic.”
Ce complicații pot să apară dacă nu mergem la medic și nu tratăm afecțiunea?
Dr. Bogdan Micu: „Enterocolita este o boală autolimitantă, însă prezintă un
risc mare de deshidratare, mai ales la copiii sub un an. Deshidratarea
apare din cauza febrei înalte, a vărsăturilor frecvente, a numărului mare
de scaune și a lipsei de aport lichidian.”
Ce putem face ca să prevenim apariția enterocolitei?
Dr. Bogdan Micu: „Cauzele favorizante pot fi evitate prin măsuri simple de
igienă: spălarea corectă a mâinilor, spălarea atentă a fructelor și
legumelor, consumul de apă din surse sigure și necontaminate. În plus,
există un vaccin eficient împotriva rotavirusului – Rotarix – care se
administrează oral la vârsta de 2 luni si 4 luni. ,,
