Agricultura românească este în impas zilele acestea din cauza condițiilor meteo. Mai rău decât zăpada așezată pe pomi, care nu ar produce așa mari pagube, este înghețul. Pomii porniți deja în floare încă de la începutul lui aprilie sunt ”țintă sigură” pentru vremea rea.
Noaptea de vineri spre sâmbătă va fi cea mai rece, cu temperaturi negative în jumătatea de nord a ţării, dar şi în sud, cu valori în depresiuni care vor scădea până la -8 grade Celsius, dacă nu chiar şi mai puţin. Acest ciclon s-a generat în Europa Centrală, a coborât spre Mediterană, iar în următoarele zile va traversa Balcanii şi va ajunge în bazinul Mării Negre. În plus, o masă de aer foarte rece, de origine arctică, a ajuns peste partea central-nordică a continentului şi va fi trasă în următoarele zile de acest ciclon spre sud-estul continentului
Perioada 21-27 aprilie se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai rece decât în mod obişnuit, în toate regiunile, potrivit buletinului agrometeorologic emis joi de Administrația Națională de Meteorologie.
Temperatura medie diurnă a aerului va oscila între -5…15°C, în majoritatea zonelor de cultură, abaterile termice negative fiind de 1…13°C. Temperatura maximă a aerului se va situa între 1…19°C, în cea mai mare parte a țării. Temperatura minimă a aerului se va încadra între -10…10°C, pe aproape întreg teritoriul agricol, cele mai scăzute valori fiind posibile în depresiuni, unde vor fi condiţii de producere a brumei şi îngheţului la suprafaţa solului. Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 5 cm va fi cuprinsă între 4…15°C, îndeosebi în zonele de câmpie, în general optimă parcurgerii fazelor incipiente de vegetaţie (germinare-răsărire) la culturile înființate până în prezent, precum şi continuării semănăturilor de primăvară. Se prognozează precipitaţii predominant sub formă de ploaie în aproape toate regiunile agricole, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) local în nordul, centrul şi nord-estul ţării, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului.
Caracteristici agrometeorologice
Conținutul de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică), pe aproape întreg teritoriul agricol. Rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare și izolat apropiate de optim, pe suprafețe extinse din Oltenia, Muntenia și Moldova, în vestul Maramureșului, jumătatea de nord a Crișanei, izolat în nordul și vestul Banatului, nord-vestul Transilvaniei. În stratul de sol 0-20 cm (ogor), conținutul de umiditate se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică), în majoritatea regiunilor. Aprovizionarea cu apă a solului va înregistra valori satisfăcătoare și izolat apropiate de optim în Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei, vestul Maramureșului, local în nordul și vestul Banatului, nord-estul, centrul și estul Moldovei, nord-estul și sud-vestul Dobrogei, izolat în nord-vestul Transilvaniei.
Starea de vegetaţie a culturilor agricole
Ca urmare, în zilele cele mai reci, datorită temperaturilor minime scăzute din aer şi sol, ritmurile vegetative ale culturilor de câmp şi pomi-viticole se vor desfăşura lent, pe aproape întreg teritoriul agricol al ţării. Starea de vegetaţie a culturilor înfiinţate în perioada optimă se va prezenta în continuare bună şi medie, iar în semănăturile tardive şi pe terenurile cu deficite de apă în sol, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va menţine medie şi slabă. La culturile prăşitoare (porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartof) procesele de răsărire vor fi neuniforme şi lente, îndeosebi pe suprafeţele cu deficite de apă în sol. Cerealierele de toamnă (orz şi grâu) înfiinţate în perioada optimă îşi vor definitiva înfrăţirea (80-100%), continuându-se totodată alungirea paiului (10-100%). Sub aspect fenologic, la cultura de rapiţă se vor înregistra alungirea tulpinii şi butonizarea (10-100%), precum şi apariţia inflorescenţelor (10-60%) şi înflorirea (10-50%).
Pomii fructiferi vor parcurge înflorirea şi creşterea lăstarilor/frunzelor în majoritatea plantațiilor, iar la speciile timpurii și extratimpurii de sâmburoase (cais, piersic, cireş, vişin, zarzăr) se va semnala și creșterea rodului. În majoritatea podgoriilor, la viţa de vie va predomina înmugurirea, dezmugurirea şi înfrunzirea. Sfecla de zahăr din centrul ţării se va afla la germinare şi răsărire (10-100%), iar la soiurile timpurii de cartof se vor semnala încolţirea şi răsărirea, continuându-se lucrările de plantat. Culturile de floarea-soarelui şi porumb semănate până la această dată vor parcurge primele faze de vegetaţie, respectiv germinarea şi răsărirea (10-30%). În condiţiile agrometeorologice menţionate, lucrările agricole specifice campaniei de primăvară (pregătirea patului germinativ, semănatul/plantatul culturilor de primăvară, tratamente fito-sanitare în vii şi livezi, fertilizări, erbicidări, etc.) vor fi sistate temporar în zilele cu precipitaţii.
Recomandările specialiștilor
Efectuarea lucrărilor de pregătire a patului germinativ şi continuarea semănatului/plantatului la culturile de primăvară (floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, porumb, cartof);
Fertilizarea culturilor de toamnă cu îngrăşăminte minerale şi foliare la speciile de toamnă semănate în perioada optimă;
Lucrări de întreţinere (combaterea buruienilor şi tratamente fito-sanitare) la speciile de câmp şi pomi-viticole.
