Muzeul Județean Buzău, instituție de cultură, cercetare și artă, care
funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Buzău, în colaborare cu
Muzeul Național de Istorie a României, Muzeul Național al Unirii Alba
Iulia, Academia Română, Biblioteca Academiei Române, Serviciul Județean
Buzău al Arhivelor Naționale ale României și Colecția privată Daniel-Cosmin
Obreja, organizează, cu prilejul Zilei Naționale a României, expoziția
temporară *Sceptrul Regelui Ferdinand I– un simbol pentru România Întregită*
.
Proiectul expozițional aduce în atenția publicului unul dintre cele mai
importante obiecte de patrimoniu ale regalității românești –
sceptrul-buzdugan al Regelui Ferdinand I –, evidențiind valoarea sa
istorică și artistică, precum și semnificațiile politice și identitare ale
Încoronării de la Alba Iulia, din 15 octombrie 1922. Mai mult decât un
însemn al autorității regale, sceptrul reprezintă o expresie materială a
idealului de unitate națională împlinit prin Marea Unire din 1918. Prin
reinterpretarea simbolică a tradiției medievale a puterii domnești în
contextul noii realități politice, acesta devine o mărturie reprezentativă
a afirmării statului român modern și a consolidării identității naționale.
Realizat în anul 1920, la celebra casă de bijuterii René Boivin din Paris,
după proiectul pictorului Costin Petrescu, sceptrul a fost conceput ca o
reinterpretare artistică a buzduganului voievodal, simbol tradițional al
autorității domnești. Piesa îmbină aurul, argintul și fierul cu pietre
prețioase, perle și emailuri, într-o compoziție decorativă de inspirație
medievală, cu elemente specifice stilului Art Nouveau și orientării
neo-românești. Originalitatea concepției artistice este completată de
bogata încărcătură simbolică a elementelor decorative. Globul buzduganului,
împodobit cu 39 de perle, este susținut de patru figurine feminine
alegorice, reprezentând România și provinciile istorice unite în 1918:
Basarabia, Bucovina și Transilvania. În partea superioară, o acvilă de aur
ține în cioc o cruce latină, reunind simboluri ale identității naționale,
credinței și continuității istorice românești.
Încoronarea Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, desfășurată la Alba
Iulia, la 15 octombrie 1922, a constituit unul dintre momentele
fundamentale ale istoriei României moderne. Ceremonia a marcat consacrarea
simbolică a României Întregite, după încheierea Primului Război Mondial și
recunoașterea internațională a noilor frontiere ale statului român prin
tratatele de pace. Alegerea orașului Alba Iulia nu a fost întâmplătoare:
legat de memoria lui Mihai Viteazul și de actul Unirii de la 1 Decembrie
1918, acest spațiu încărcat de semnificații istorice oferea cadrul potrivit
pentru afirmarea continuității și unității naționale. Ceremonialul a reunit
tradiția voievodală românească, moștenirea bizantină și simbolistica
monarhică europeană, iar însemnele regale – sceptrul-buzdugan, coroanele și
hlamidele suveranilor – au fost concepute ca părți ale unui program
artistic și simbolic unitar, menit să exprime identitatea și aspirațiile
României de după Marea Unire.
Expoziția prezintă, prin intermediul bunurilor memorialistice și al
panourilor foto-documentare, amploarea națională și internațională a
evenimentului, la care au participat reprezentanți ai familiilor regale
europene, delegații diplomatice, personalități ale vieții politice,
culturale, academice și religioase, oficialități ale statului, precum și
mii de români veniți din toate provinciile țării și din diaspora.
Încoronarea a fost însoțită de un amplu program artistic, arhitectural și
comemorativ, concretizat prin edificii și monumente reprezentative, precum
Catedrala Încoronării, reamenajarea Sălii Unirii și Arcul de Triumf din
București, dar și prin medalii, plachete, timbre festive, portrete regale
și cortegiul istoric conceput de Costin Petrescu. Aceste realizări
ilustrează efortul unei întregi generații de a conferi expresie artistică
și monumentală idealului național împlinit, transformând Încoronarea
într-un reper al memoriei colective și al afirmării statului român unitar.
Un loc aparte în cadrul expoziției îl ocupă Familia Regală a României,
prezentată atât în ipostaze oficiale, cât și în momente ale vieții private,
printr-o selecție de 140 de fotografii puse la dispoziție de Serviciul
Județean Buzău al Arhivelor Naționale ale României și expuse pentru prima
dată publicului. Dincolo de valoarea lor documentară, imaginile oferă o
perspectivă mai apropiată asupra personalității Regelui Ferdinand I și a
Reginei Maria, asupra vieții de familie și a universului cotidian al celor
doi suverani. Fotografiile surprind principii și principesele României în
diferite etape ale vieții – de la copilărie și adolescență până la
maturitate și maternitate –, oferind o perspectivă asupra evoluției lor
personale și a vieții de familie a Casei Regale.
O piesă de o valoare artistică și memorialistică deosebită, prezentată, de
asemenea, în premieră, este tabachera Reginei Maria, o bijuterie Art Deco
din aur, decorată cu safire, provenită dintr-o colecție privată. Obiectul
completează perspectiva asupra universului personal al suveranei și asupra
rafinamentului său artistic. De altfel, prezența unor obiecte care au
aparținut și au fost efectiv folosite de Regele Ferdinand I și de Regina
Maria conferă expoziției o dimensiune memorială și afectivă aparte. Dincolo
de valoarea lor materială și artistică, aceste obiecte păstrează o legătură
directă cu suveranii cărora le-au aparținut: unele au făcut parte din
universul lor cotidian, fiind utilizate în viața de zi cu zi, în timp ce
altele, precum sceptrul, au fost purtătoare ale autorității și
simbolisticii regale. Împreună, ele constituie mărturii autentice ale unei
epoci și evocă, într-un mod aparte, prezența celor care le-au folosit sau
le-au purtat. În fața unor asemenea mărturii, istoria capătă o dimensiune
intimă și umană: personalitățile care au marcat destinul țării devin mai
apropiate, iar trecutul pare să se lase descoperit nu doar prin documente
și imagini, ci și prin obiectele care le-au însoțit existența.
Prin reunirea acestor mărturii istorice, artistice și personale, expoziția
oferă publicului buzoian prilejul de a descoperi, în premieră pentru orașul
nostru, piese de patrimoniu și documente de o valoare deosebită, care
ilustrează atât istoria monarhiei românești, cât și dimensiunea umană a
acesteia. Realizarea proiectului a fost posibilă datorită colaborării și
implicării instituțiilor partenere, a colecționarilor și a specialiștilor
care au contribuit la aducerea acestor mărturii în fața publicului. Le
adresăm sincere mulțumiri tuturor celor care, prin profesionalism,
generozitate și efort susținut, au făcut posibilă materializarea acestui
demers expozițional.
*Expoziția va putea fi vizitată în perioada 25 noiembrie 2026 – 24 ianuarie
2027*, la sediul Muzeului Județean Buzău, din municipiul Buzău, Aleea
Castanilor nr. 1.
*Vernisajul va avea loc miercuri, 25 noiembrie 2026, începând cu ora 13:00.*


