Bumbacul, o plantă care adoră arșița și nu este afectată de secetă,
revine în atenția fermierilor, inclusiv la Buzău. O recomandă
calitățile sale în contextul schimbărilor climatice, din ultimii ani,
dar și câștigurile ce ar putea să le aducă potențialilor cultivatori.
Și cercetătorii de la Banca de Gene din Buzău consideră că bumbacul ar
putea deveni una dintre culturile viitorului, ce ar putea schimba
strategia agricolă a fermierilor, tot mai mult afectați de verile
excesiv de călduroase și de lipsa precipitațiilor. Deja specialiștii
Băncii de Gene dețin și conservă diverse specii de bumbac, atât
textile, cât și ornamentale.
Cercetătorii buzoieni consideră că bumbacul, altădată cultivat pe
suprafețe întinse în România, s-ar dezvolta armonios în actualele
condiții climatice din România și ar fi o bună sursă de câștig pentru
agricultori. Specialiștii buzoieni avertizează, însă, că, bumbacul ar
putea să aibă din nou succes, doar dacă, la nivel național, s-ar
elabora o strategie amplă, care să prevadă și unități de prelucrare a
acestei culturi.
Reprezentanții Băncii de Gene din Buzău spun că acest lucru nu este,
însă imposibil, având în vedere că, România a fost, în anii ’40, una
dintre primele țări din Europa care a dezvoltat o stațiune de
cercetare pentru bumbac, la Teleorman. De asemena, înainte de 1989, în
țara noastră au existat 86 de filaturi și țesătorii de bumbac.
