Muzeul Județean Buzău în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a
României, Muzeul Național al Literaturii Române Iași, Biblioteca Națională
a României, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Serviciul
Județean Buzău al Arhivelor Naționale ale României, Centrul Cultural,
Educațional „Alexandru Marghiloman” Buzău, Regia Națională a Pădurilor –
ROMSILVA, Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor R.A.
și Inspectoratul de Jandarmi Județean Buzău „General de brigadă Gheorghe
Constantinescu” organizează, cu ocazia Zilei Naționale a României,
expoziția temporară *In memoriam Alexandru Marghiloman (1854 – 1925)*.
Evenimentul se înscrie în sfera marilor proiecte muzeale
naționale dedicate recuperării și promovării personalităților
reprezentative ale istoriei României moderne. Nivelul excepțional al
documentelor, obiectelor și materialelor prezente – unele expuse public în
premieră – conferă expoziției o valoare culturală și istorică de prim rang.
Realizarea acesteia a fost posibilă datorită unei colaborări exemplare
între instituții cu responsabilități majore în conservarea, cercetarea și
valorificarea patrimoniului cultural. Sprijinul acordat de prestigioșii
noștri parteneri – muzee, arhive și biblioteci – a permis selecția și
prezentarea unor documente rare, manuscrise, fotografii, acte diplomatice
și obiecte personale, oferind publicului o perspectivă amplă și profundă
asupra vieții și activității lui Alexandru Marghiloman. Această cooperare
demonstrează importanța parteneriatelor interinstituționale în
valorificarea patrimoniului cultural, confirmând rolul Muzeului Județean
Buzău în rețeaua muzeală națională.
Jurist sofisticat și om politic influent, Alexandru Marghiloman, rămâne una
dintre figurile definitorii ale României de la finalul secolului al XIX-lea
și începutul secolului XX. Contribuțiile sale decisive, în contextul
Primului Război Mondial, pentru realizarea Unirii Basarabiei cu România la
27 martie 1918, cât și pentru menținerea statalității și a dinastiei prin
încheierea unei „păci punice” cu Puterile Centrale, la 7 mai 1918, au fost
momentele care l-au așezat pe prim-ministrul de atunci, Alexandru
Marghiloman, în rândul personalităților istoriei noastre naționale.
Întreaga expoziție este construită pentru a evidenția complexitatea
personalității sale și pentru a readuce în conștiința publicului imaginea
unui om de stat care a dăruit timp Monarhiei și României, sacrificându-și
propria carieră politică și destinul Partidului Conservator pe care-l
conducea. Zeci de ani mai târziu, reevaluările istoriografice au clarificat
în profunzime semnificația, demnitatea și curajul gestului său, oferindu-i
în sfârșit recunoașterea și reparațiile pe care le merită. În această
perspectivă reparatorie se înscrie și demersul nostru comemorativ,
organizat la centenar, ca o formă de restituire simbolică și de reafirmare
a valorii sale în memoria colectivă.
Într-un moment de mare cumpănă, două treimi din România anului 1918 se
aflau sub un regim dur de ocupație militară iar restul teritoriului, cel
neocupat, era izolat, fără sprijin militar, înconjurat de inamic și cu
trupele epuizate. În acest context, agravat și de revoluția bolșevică,
România a fost forțată să încheie o pace foarte grea. Expoziția cuprinde,
ca o noutate pentru noi buzoienii, și Actele Tratatului de Pace de la
București, din 7 mai 1918 (textul românesc), prin amabilitatea Arhivei
Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe.
Expoziția este augmentată cu fișiere video documentare și totodată, oferă
vizitatorilor posibilitatea de a explora prin intermediul QR codurilor
conținutul unor documente, albume și dosare de arhivă expuse în vitrine.
Tematica vizuală a expoziției are un caracter socio-documentar și aducem
aici mulțumiri speciale Bibliotecii Naționale a României pentru contribuția
la acest proiect centenar comemorativ. În mare parte inedite, atât pentru
specialiști, cât și pentru publicul larg, fotografiile surprind aspecte
diverse din viața publică și privată a lui Alexandru Marghiloman: momente
din cariera sa politică, episoade din existența luxoasă de la Buzău și
București, imagini ale membrilor familiei extinse, precum și ipostaze care
îl prezintă ca mare proprietar de moșii și crescător de cai de rasă
pursânge englez. Afișul expoziției a fost conceput tocmai pentru a ilustra
această pasiune definitorie – cea mai îndelungată constantă și cea mai mare
bucurie a vieții sale – care i-a adus, pe bună dreptate, renumele de
„părinte al hipismului românesc”.
Prin moștenirea sa culturală, prin cavalerismul sacrificiului manifestat pe
scena politică în ultimii ani de activitate, prin pasiunile sale – de la
tehnologiile agricole și creșterea cailor de rasă, până la călătorii,
amenajările arhitecturale și peisagistice ale domeniilor sale – prin
eleganța cu care primea și organiza evenimente mondene și printr-un stil de
viață rafinat, Alexandru Marghiloman s-a impus drept unul dintre cei mai
străluciți reprezentanți ai generației sale, introducând în România
preocupările aristocrației occidentale de tip *la belle époque*.
Expoziția *In memoriam Alexandru Marghiloman (1854-1925)* va fi deschisă
publicului în perioada 28 noiembrie 2025 – 20 februarie 2026 și va putea fi
vizitată de marți până duminică între orele 09.00 – 17.00. La vernisaj vor
participa, prin amabilitatea Regiei Naționale a Pădurilor – ROMSILVA,
Direcția de Creștere, Exploatare și Ameliorare a Cabalinelor R.A, exemplare
cabaline de rasă pursânge englez de la Herghelia Cislău, armăsari
descendenți din Frozen Fire.
Vă invităm să fiți alături de noi la vernisajul acestei expoziții de
importanță națională, *vineri, 28 noiembrie 2025, începând cu ora 11.00*,
proiectul fiind rezultatul unei colaborări instituționale remarcabile și
dedicată comemorării unui mare om de stat român. Reunirea într-un singur
proiect a patrimoniului provenit din instituții naționale de primă
importanță transformă această expoziție într-un act de recuperare a
memoriei istorice cu rezonanță pentru întreaga țară.
Accesul la vernisaj este gratuit.
