Paştele fiind una dintre cele mai importante sărbători ale anului şi un motiv pentru membrii familiei şi prieteni să se adune în jurul mesei de sărbătoare, de pe masă nu trebuie să lipsească bucatele tradiţionale.
Mai întâi pe masa de Paște se aşează aperitivele. Printre acestea drobul de miel şi ouăle umplute, dar și fel de fel de aperitive pe bază de aluat. Bineînţeles, ouăle roşii sunt cele mai importante.
Drobul de miel se prepară în aproximativ 120 de minute. Carnea de miel este, în general, nelipsită din preparatele de Paşti, iar drobul de miel este gustos şi uşor de preparat.
Ouăle umplute special de Paşte se prepară în 30 de minute. Dacă nu ştii ce să faci cu ouăle de Paşte rămase nemâncate, ar trebui să încerci să le foloseşti pentru a pregăti ouă umplute. Sunt uşor de preparat şi foarte gustoase, astfel că cei cei care le vor gusta te vor întreba care este secretul preparării lor.
Aperitivele pe baza de aluat uşor de preparat sunt soluţii foarte bune nu doar pentru bufeturile suedeze, ci şi pentru a-ţi ţine musafirii ocupaţi până termini de aranjat masa. Pentru a umple aceste aluaturi nu există limite de creativitate, pentru că se pot folosi nu doar legume şi fructe crude, ci şi diverse paşte pe bază de brânză, carne sau legume.
Ouăle vopsite sunt nelipsite pe masa de Paşte. Ştiai că poţi vopsi ouăle în albastru folosind afine conservate sau portocalii, utilizând morcovi? Ori că poţi obţine culoarea verde din spanac, iar roşul, din suc de rodie?
Supa sau ciorba completează meniul tradiţional de Paşte. Supa de miel, pe lângă beneficiile nutriționale pe care le oferă organismului, este o mâncare delicioasă, care aduce savoare mesei de Paşte. Pe lângă celelalte preparate tradiţionale, bogate în grăsimi, supă de miel vine ca o alinare pentru stomac, uşurând digestia.
Printre felurile principale în meniul tradiţional de Paşte se poate număra stufatul de miel. Aceasta este o mâncare tradiţională, care se prepară, în general, o singură dată pe an. De Paşte, la tăierea mielului, ceapa verde şi usturoiul verde sunt proaspete şi subţiri şi dau aromă minunată stufatului de miel.
Pe masa de Paşte se pot aşeza şi sarmalele în foi de varză. Este o mâncare tradiţională şi mai ales de sărbătoare.
La desert, cozonacii umpluţi cu nuci şi migdale sunt cele mai des întâlnite deserturi de Paşte. Tot la desert se poate servi pască cu brânză şi stafide.
De pe masa tradiţională de Paşte nu lipsesc băuturile tradiţionale: băuturi spirtoase pentru începutul mesei şi vinuri pentru a acompania mâncărurile servite.
Superstiţii de Paşte. Când Faraonul nu i-a lăsat pe iudei să plece spre Pământul Făgăduinţei, Dumnezeu a trimis asupra Egiptului cele zece plăgi. Cea mai cumplită a fost moartea celor întâi născuţi. Pentru că evreii să fie feriţi de plagă, Dumnezeu le-a cerut că fiecare familie să taie câte un miel, să ungă cu sângele lui pragurile uşilor şi ferestrelor, iar carnea să o mănânce friptă în foc, împreună cu azima (pâine nedospită) şi ierburi amare. Pentru creştini, mielul simbolizează sacrificiul lui Hristos pentru eliberarea omului din jugul păcatului.
Azima (pască evreiască) a evoluat până la pască românească. Are aluat pufos de cozonac, brânză grasă de vaci, ouă, stafide, smântână, rom. De obicei, această are formă rotundă, deoarece se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Deasupra se aşază un colac împletit în trei (simbol al Sfintei Treimi, rotund, deci infinit) şi o cruce.
