Directorul General al Companiei de Apă S.A. Buzău: „Începând cu anul 2020, întreaga cantitate de nămol pe care o producem, în întreaga arie de operare este valorificată prin utilizare în agricultură, aceasta însemnând 10.000-11.000 de tone anual.” În cadrul conferinței „AQUAREC: Impactul Economiei Circulare asupra Sectorului Apei din România”, Directorul General al Companiei de Apă S.A. Buzău, Simona Săvulescu a ținut o prezentare în cadrul căreia a descris o serie de abordări complexe ce implică integrarea tehnologiilor și practicilor inovatoare pentru a pune în valoare sursele de apă, precum și de a le optimiza, aici luând în considerare calitatea apei, consumul și distribuția acesteia.
Simona Săvulescu, Director General, a punctat modul în care schimbările climatice și-au pus amprenta pe activitatea desfășurată de noi, ca operator regional și consideră urgentă implementarea unor politici pentru reutilizarea apei uzate, tratate, dar și colectarea și reutilizarea apelor pluviale în agricultură pentru că, așa cum este cunoscut faptul, 70% din resursele de apă potabilă se utilizează în agricultură. De asemenea, aceasta a accentuat importanța punerii în aplicare a unor măsuri stricte din cauza deficitului de apă din ce în ce mai pronunțat.
„Consider că este urgent de a lua astfel de măsuri, de reutilizare a apei uzate, tratate sau de colectare și de utilizare a apelor pluviale, urgența dând-o faptul că, așa cum citeam într-un raport al Băncii Mondiale din 2021, România se află aproape de nivelul stresului hidric, care se consideră a fi la un disponibil de apă de 1.700 de metri cubi pe cap de locuitor pe an, în condițiile în care, deci față de acest prag de 1.700 de metri cubi, România se situează cu disponibilul de apă la aproximativ 1.930 de metri cubi pe cap de locuitor pe an, în condițiile în care media europeană este de aproximativ 4.000 de metri cubi pe cap de locuitor pe an. Deci consider că noi, poate mai mult decât alte state, suntem obligați să luăm măsuri urgente.”
Un alt subiect abordat a fost colectarea apelor pluviale ce devine o alternativă de luat în considerare pentru asigurarea necesarului de apă, iar programele de finanțare ce urmează vor avea și această componentă investițională pentru stocarea și utilizarea apelor de ploaie, componentă pe care programele de finanțare anterioare nu au avut-o.
Sistemele de canalizare și stațiile de epurare au fost dimensionate strict pentru evacuarea apelor uzate, nu și pentru colectarea apelor pluviale, ceea ce conduce la perturbarea întregului lanț de preluare, transport, tratare a apei uzate și pluviale. „Apa uzată amestecată cu apa de ploaie ajung pe același canal, cel al stației de epurare unde se produce și următorul fenomen: apa de ploaie diluează apa uzată, ceea ce afectează grav funcționarea treptei biologice de tratare dintr-o stație de epurare, ceea ce face să crească consumul energetic cu aproximativ 30% în perioadele cu precipitații.” Ne bucurăm să fim parte componentă în astfel de evenimente, ce pun pe primul loc APA. Mulțumim!
„Consider că este urgent de a lua astfel de măsuri, de reutilizare a apei uzate, tratate sau de colectare și de utilizare a apelor pluviale, urgența dând-o faptul că, așa cum citeam într-un raport al Băncii Mondiale din 2021, România se află aproape de nivelul stresului hidric, care se consideră a fi la un disponibil de apă de 1.700 de metri cubi pe cap de locuitor pe an, în condițiile în care, deci față de acest prag de 1.700 de metri cubi, România se situează cu disponibilul de apă la aproximativ 1.930 de metri cubi pe cap de locuitor pe an, în condițiile în care media europeană este de aproximativ 4.000 de metri cubi pe cap de locuitor pe an. Deci consider că noi, poate mai mult decât alte state, suntem obligați să luăm măsuri urgente.”
Un alt subiect abordat a fost colectarea apelor pluviale ce devine o alternativă de luat în considerare pentru asigurarea necesarului de apă, iar programele de finanțare ce urmează vor avea și această componentă investițională pentru stocarea și utilizarea apelor de ploaie, componentă pe care programele de finanțare anterioare nu au avut-o.
Sistemele de canalizare și stațiile de epurare au fost dimensionate strict pentru evacuarea apelor uzate, nu și pentru colectarea apelor pluviale, ceea ce conduce la perturbarea întregului lanț de preluare, transport, tratare a apei uzate și pluviale. „Apa uzată amestecată cu apa de ploaie ajung pe același canal, cel al stației de epurare unde se produce și următorul fenomen: apa de ploaie diluează apa uzată, ceea ce afectează grav funcționarea treptei biologice de tratare dintr-o stație de epurare, ceea ce face să crească consumul energetic cu aproximativ 30% în perioadele cu precipitații.” Ne bucurăm să fim parte componentă în astfel de evenimente, ce pun pe primul loc APA. Mulțumim!
