La începutul lunii septembrie a avut loc cea de-a 2-a ediție a Congresului Național de Îmbătrânire Activă, eveniment organizat de Asociația Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă. Au participat peste 500 de persoane, din care 70% au fost seniori, care, pe lângă prezența la dezbateri, au venit și cu propuneri privind îmbătrânirea, care nu este doar o etapă finală a vieții, ci o oportunitate de a trăi activ fiecare moment al zilei. S-au discutat și promovat idei, practici și politici de încurajare a îmbătrânirii active și sănătoase.
” Schimbarea percepției societății asupra îmbătrânirii și încurajarea unei abordări pozitive a acestui subiect implică mari eforturi la nivel individual, comunitar și social. Putem contribui la această schimbare prin crearea de oportunități pentru interacțiunea dintre generații, cum ar fi proiectele educaționale în care seniorii împărtășesc cunoștințele lor cu cei tineri. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că serviciile de îngrijire pentru persoanele în vârstă sunt de calitate și totodată accesibile lor, fapt care ar putea ajuta la menținerea independenței și a calității vieții. Trebuie să fim mai mulți cei care ne implicăm în promovarea politicilor sociale și îmbunătățirea legislației care care să susțină persoanele de vârsta a treia, asigirându-ne că există și resusre adecvate” – a declarant Alexandra Dobre, președinta Asociației Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă.
Au fost dezbătute 5 mari teme:
- Accesul la sănătate, abordări inovative în medicină și îngrijirea pe termen lung ( diabet, boli cardiovasculare, menopauză și afecțiuni oncologice);
- Soluții pentru îngrijirea pe termen lung ( dezbateri și perspective interdisciplinare);
- Îmbătrânirea activă, îmbunătățirea calității vieții persoanelor vârstnice și promovarea drepturilor persoanelor vârstnice – Dreptul la muncă, Reconversie profesională, etc.
- Surse de finanțare, gestiune financiară pe termen lung și politici actuale smart în raport cu persoanele vârstnice: digitalizare, transport urban inteligent;
- Rolul administrației în crearea de ecosisteme urbane smart.
Lăcrămioara Frăsineanu, expert în longevitate, a evidențiat că cele mai longevive persoane vin din mediul rural. Asta poate avea legătură cu alimentația sănătoasă, un mediu mai puțin poluat, și, poate, mai puțin stres. S-a stabilit topul celor 5 localități longevive, iar 2 dintre ele sunt : Pardoși și Murgești.
