Franţa şi Spania fac primul pas, apoi, odată cu trecerea orelor, alte guverne europene li se alătură. La sfârşitul zilei, lista ţărilor UE care îl recunosc pe Juan Guaidó drept preşedinte legitim al Venezuelei include 19 state. Semnează un document comun pentru a-l susţine pe şeful Adunării Naţionale şi pentru a-i cere să convoace alegeri prezidenţiale „libere, corecte şi democratice”, transmite La Stampa citată de Rador. Rămân un pas în spate celelalte nouă guverne, printre care şi Italia, care se confirmă încă o dată ca fiind statul UE cu poziţia cea mai radicală faţă de Caracas: luni, Roma şi-a exercitat dreptul de veto faţă de publicarea unei declaraţii în numele celor 28 de state membre UE (avea aprobarea tuturor celorlalte state).
Nu a ajutat la nimic apelul făcut de preşedintele Mattarella, care a cerut „simţ de răspundere şi claritate pe o linie comună cu toţi aliaţii şi partenerii noştri europeni”. După ce a ascultat discursul şefului statului, guvernul a decis să îl ignore şi să meargă înainte. Prima reacţie dură vine de la Caracas. Ministerul de Externe anunţă ca va reexamina relaţiile bilaterale cu toate ţările care sunt de partea liderului din opoziţie. Însă, o luare de poziţie dură vine şi din Rusia: „Recunoaşterea lui Guaidó este un amestec în afacerile interne ale Venezuelei”, spune purtătorul de cuvânt de la Kremlin. Ideea Moscovei este pe aceeaşi lungime de undă cu Mişcarea 5 Stele, care se reflectă pe deplin în poziţia guvernului italian. Surse din Liga îl definesc pe Maduro „un dictator”, dând de înţeles că doresc „alegeri libere cât mai curând posibil”, dar nu spun nimic despre legitimitatea lui Guaidó.
Prin urmare, partidul lui Matteo Salvini susţine poziţia M5S. O neutralitate care place Kremlinului şi care găseşte aprobare în alte opt state europene: sunt pentru nerecunoaşterea lui Guaidó şi Grecia, Slovacia, Slovenia, Malta, Cipru, România, Bulgaria şi Irlanda. Cu excepţia Dublinului, este vorba despre un grup de ţări care aparţin unei arii geografice omogene, Europa de Sud-Est. Mike Pompeo, secretarul de stat american, a făcut apel la aceste ţări: „Îi îndemnăm să îl recunoască pe Guaidó”.
Tocmai abţinerea guvernului italian condus de Liga şi M5S blochează o acţiune comună a UE, pentru ca Guaidò să poată începe procesul pentru alegeri democratice şi Forza Italia îi cere ministrului de Externe, Enzo Moavero, să clarifice în Senat poziţia Executivului. Anna Maria Bernini susţine că „trebuie ascultat imediat apelul puternic făcut de preşedintele Mattarella”, în loc să continuăm cu această „farsă de politică externă”.
Guaidò solicită recunoaşterea din partea Italiei, spunând că există contacte promiţătoare în curs cu guvernul de la Roma, în timp ce Maduro avertizează Italia să nu îl urmeze pe Donald Trump şi ameninţă ţările care l-au recunoscut pe rivalul său, cu perspectiva unei băi de sânge şi a revizuirii acordurilor bilaterale. Potrivit vicepreşedintelui Forza Italia la Camera Deputaţilor, Mara Carfagna, „guvernul italian sprijină cu dictator comunist”. Acelaşi lucru spune şi vicepremierul Salvini, în timp ce amicii săi suveranişti din Grupul de la Visegrad se alătură celor care îl recunosc pe Guaidò, luând distanţa faţă de guvern, în care predomină poziţia M5S, care sunt pentru „neutralitate”.
