Românii sunt chemați, pe data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European, să se prezinte la un referendum convocat de președintele țării și care are ca obiect domeniul justiției. Dar chiar și dacă referendumul va fi validat, este posibil ca legislația să rămână neschimbată.

Există chiar și un precedent în care opinia cetățenilor nu a fost respectată în urma unui referendum, cu toate că acesta a fost validat, iar răspunsul majoritar a fost pozitiv. Este vorba despre referendumul din 2009, convocat de fostul președinte Traian Băsescu, în care cetățenii au fost întrebați dacă doresc trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Cele două propuneri nu au fost puse în aplicare nici până acum, chiar dacă cetățenii au fost de acord cu ele.
Referendumul național va avea loc pe 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. Astfel, cetățenii români se vor prezenta la vot atât pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, cât și pentru referendumul stabilit de președintele Iohannis referitor la legile justiției. Cele două întrebări la care vor trebui să răspundă cetățenii care se vor prezenta la vot sunt Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție? și Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?

