Născut într-o familie săracă și lipsită de învățătură, Sfântul Eufrosin avea o bogăție ascunsă, căci inima lui era aprinsă de dragoste dumnezeiască. Intrând într-o mănăstire, le slujea fraților săi la bucătărie precum ar fi slujit Domnului și deși aceștia îl ocărau adesea sau îl batjocoreau, el le răbda pe toate cu multă blândețe și smerenie, scrie doxologia. Și pe când se ruga Domnului un preot din acea mănăstire să îi arate care vor fi bunătățile viitoare, a avut o vedenie, aflându-se în Rai cu Sfântul Eufrosin și primind trei mere de la acesta. Când s-a trezit preotul, merele erau în basmaua lui și alergând în biserică, i-a adeverit Sfântul Eufrosin cele ce văzuse și atunci s-a făcut cunoscută tuturor minunea. Iar Sfântul Eufrosin, voind să se ascundă de slava omenească, a fugit și s-a tăinuit, iar merele cele din Rai au adus multă bucurie și vindecare fraților și tuturor celor bolnavi care au gustat din ele.
