Sfântul Iosif cel Nou de la Partos este pomenit în fiecare an pe data de 15 septembrie. S-a născut în 1568, în orașul Raguza din Dalmatia. După moartea tatălui său, s-a mutat împreună cu mama sa în Ohrida, la sud de Dunăre. A intrat în mănăstirea Maicii Domnului din Ohrida la vârsta de 15 ani. După 5 ani ajunge în Muntele Athos, la Mănăstirea Pantocrator unde s-a călugărit și a primit numele de Iosif. ,,La cererea patriarhului de Constantinopol este trimis egumen pentru marea lavra a Sfântului Ștefan din Adrianopol, iar după șase ani este pus egumen în marea lavra româneasca Cutlumus.
Este trimis de patriarhia din Constantinopol ca mitropolit al Timișoarei. Așezarea în scaun a fost săvârșită pe 20 iulie 1650. În anul 1653 s-a retras la Mănăstirea Partos, aproape de Timișoara. Aici a mai viețuit trei ani și apoi și-a dat sufletul în mâinile Domnului. Potrivit Tradiției, în momentul trecerii sale la cele veșnice, clopoțele mănăstirii au început să bată singure. A fost înmormântat în naosul bisericii mănăstirești. În anul 1956 moaștele sale au fost strămutate în Catedrala mitropolitană din Timișoara” menționează creștinortodox.
Pe 28 februarie 1950, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a decsi ca Sfântul Iosif cel Nou de la Partos să fie trecut în rândul sfinților. De asemenea, în urma adresei Ministerului de Interne din anul 1997 s-a aprobat ca Sfântul Ierarh Iosif cel Nou să fie patron al pompierilor. Din minunile sale se numără și salvarea de la un incendiu a unei părți din Timișoara. Tot pe 15 septembrie se face pomenirea Pătimirii Sfântului Marelui Mucenic Nichita Romanul; Sfântului Cuvios Filotei, preotul; Sfântului Porfirie; Aflării moaștelor Sfântului Acachie, episcopul Melitinei; Sfântului Mucenic Maxim; Aflării moaștelor Sfântului Mucenic Ștefan; Sfântului Cuvios Gherasim, ctitorul Mănăstirii Survia; Sfântului Mucenic Ioan Criteanul și Sfântului Visarion, arhiepiscopul Larisei, făcătorul de minuni.
