
Pentru că atât regele, cât și poporul israelit nesocotesc cele vestite de Ilie, timp de trei ani și jumătate s-a instalat seceta. Sfântul Ilie este nevoit să se ascundă astfel de mânia regelui Ahab, la pârâul Cherit. Aici, el va fi hrănit de corbi, care îi vor aduce dimineața pâine și seara carne. Hrana era adusă de la Templul din Ierusalim, locul unde se aduceau jertfe de pâine și de carne. Pâinea unită cu carnea, preînchipuia Euharistia, trupul Domnului. Mai târziu ajunge la văduva din Sarepta Sidonului, unde îl va învia pe fiul acesteia și îi va înmulți făina și uleiul. Sfântului Proroc Ilie nu i-a fost dată moartea, fiind ridicat la cer într-un car de foc.
Ca divinitate solară şi meteorologică, Sfântul Ilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi incendii, leagă şi dezleagă ploile şi hotărăşte unde şi când să bată grindina. Sărbătoarea proorocului Ilie Tesviteanul este şi ziua Aviaţiei Române, acest sfânt este considerat, începând din 1913, ocrotitorul şi patronul aviatorilor. Pe 20 iulie, 130.000 de români își serbează onomastica de Sfântul Ilie.

