Acest Sfânt Mucenic Gordie a fost din Cezareea Capadochiei, ostaș de seamă și bun creștin, trăind în zilele lui Licinius al Romei. Atunci s-a pornit prigoana împotriva creștinilor și a Bisericii lui Hristos; casele creștinilor erau arse, copiii uciși fără milă, temnițele gemeau de mulțimea creștinilor închiși, altarele dărâmate și risipite, pustietățile pline de izgoniți.
Scârbit de atâta salbaticie și nemaiputând răbda să vadă îndrăzneala păgânilor și defăimarea lui Hristos, Gordie și-a lepădat cingătoarea ostășească și a fugit departe în munți și a petrecut cu fiarele. Viața aceasta în munte nu putea mulțumi pe un fost ostaș, deprins cu lupta. Deci, aprinzându-se de dragoste față de Hristos și luând îndrăzneală, a alergat ca un leu, din pustie în cetate, căutând lupta cu prigonitorii.
Găsind bun prilej, la marea sărbătoare a zeului războiului, Marte când se adună mulțime multă de necredincioși, Gordie a stat în mijlocul poporului și, cu îndrăzneală, propovăduia pe Hristos, încât a întors tot poporul cu fața spre sine. Atunci împăratul, care era de față, a poruncit să fie adus înaintea lui. Gordie nevoind să se lepede de Hristos, împăratul a poruncit de i s-a tăiat capul.
