Sărbătoare importantă pentru creștinii ortodocși, Sfinții Împărați Constantin și Elena se celebrează pe 21 mai. Sfinții Constantin și Elena sunt printre cei mai iubiți sfinți de către români, iar aproximativ 1.850.000 de dintre ei poartă numele lor sau derivate ale acestora.
Cine au fost Sfinții Constantin și Elena
Cine a fost împăratul Constantin Constantin cel Mare a fost împărat roman între 306 și 337, devenind conducătorul Imperiului Roman după ce l-a înfrânt pe Maxentiu și Liciniu. El s-a născut în anul 272/274 și a murit în luna mai, 337. Conform legendei, în toamna anului 312, chiar înainte de lupta cu Maxentiu, Constantin a văzut pe cer o cruce strălucitoare, iar deasupra ei scria mesajul „prin acest semn vei birui”. În cursul acelei nopți i s-a arătat în vis Mântuitorul cu semnul crucii, cerându-i să pună acest semn sfânt pe steagurile soldaților săi, pentru a-i proteja. A urmat sfatul lui Iisus Hristos și a câștigat bătălia.
La fel ca și multe personalități istorice sanctificate, Constantin a fost un sângeros apărător al ordinii: furtul, crima, adulterul, abandonarea copiilor etc. erau pedepsite extrem de dur. Împăratul însuși, pus în față respectării principiilor legii, a fost nevoit să-și execute fiul din prima căsnicie, care ar fi avut relații intime cu Fausta – soția împăratului. Mai târziu, atunci când acuzația de adulter s-a dovedit neîntemeiată, Constantin și-a executat și soția, după 19 ani de căsnicie. La câteva zile după Paștele din anul 337, Constantin s-a îmbolnăvit. Atunci a decis să treacă cu adevărat la creștinism și a fost botezat de episcopul de Cezareea.
După botez, împăratul a purtat numai hainele albe de neofit. Împăratul s-a stins de Rusalii, în același an, undeva în Turcia de azi. Trupul sau a fost purtat pe catafalc până la Constantinopol, unde a fost expus în față palatului imperial. Cine a fost Elena, mama lui Constantin Mama lui Constantin, Flavia Iulia Helena, a fost căsătorită cu generalul roman Constantinius Chlorus. A fost o femei extrem de credincioasă, care a făcut pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene. Ea a găsit moaștele Sfintei Cruci a lui Hristos și rămășițele celor trei magi. Se spune că în timp ce era în pelerinaj, ea a văzut oameni care duceau un mort pe o colină cu 3 cruci.
Aceștia îl apropiau de fiecare dintre ele. Ajungând la ultima, când mortul a atins crucea, a înviat. Așa a fost descoperită crucea pe care a fost răstignit Hristos.
„Sfântul Constantin a venit pentru creștinii crunt prigoniți vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin și a mamei sale Elena, creștinismul a intrat într-o perioada de maximă înflorire, numită de cercetători «Epoca de aur», în care oameni sfinți și minți luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina și spiritul creștin autentic”, a declarat pentru Mediafax purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.
Tradiții și superstiții de Sfinții Constantin și Elena
Pe 21 mai, în calendarul popular este sărbătoarea păsărilor de pădure, numită Constantin Graur. Se crede că astăzi păsările își învață puii să zboare. Era interzis să se muncească astăzi, iar dacă oamenii luau pauză de la muncile câmpului, exista credința că păsărilor nu vor mânca recoltele.
Această zi era ultima în care se semăna porumbul, ovăzul și meiul. Se spune că tot ce se seamănă după această zi nu va rodi și se usucă. Pe 21 mai era ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde vor fi stânele și pe cine angajează să păzească oile în timp ce ele sunt la păscut.
Pentru a se apăra de spiritele rele, țăranii stăteau în jurul focului și își treceau și oile prin fum, ca să fie ferite de rele cât timp stau singure la stână. Femeile, pentru a alunga duhurile rele, ard tămâie și stropesc cu agheasmă; pentru a se apăra de forțe rele.
Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine. Pentru ca duhurile rele să nu fure sporul laptelui, în mediul rural se folosește și acum datina veche numită și „Sperietoarea vrăjitoarelor”. Toți membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte, și bat cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând tare să sperie vrăjitoarele care ar putea fura laptele.
