Sfântul Cuvios Simeon a trăit în secolul al VI-lea. S-a născut în Antiohia Siriei (522). La vârsta de 6 ani ajunge în pustie, la părintele Ioan. Prin purtarea de grijă a acestui părinte, s-a dat celor mai aspre nevoințe de postiri, privegheri și rugăciune. Sfântul Cuvios Simeon a petrecut mulți ani pe stâlp, rugându-se lui Dumnezeu și cântând psalmi. Sub călăuzirea lui Dumnezeu, el s-a retras într-un munte numit Minunat de către însuși Domnul. De la numele acestui munte, Simeon s-a numit și el „cel din Muntele Minunat.” Vindeca cele mai cumplite boli, îmblânzea fiarele sălbatice, vedea la mari depărtări de loc și pătrundea în inimile oamenilor. Uneori petrecea fără somn și câte treizeci de zile; iar alteori trăia chiar și mai mult fără hrană, căci primea hrana cerească din mâinile îngerilor. Sfântul Cuvios Simeon a trecut la cele veșnice la șaptezeci și cinci de ani.
