Populaţia României a scăzut constant în ultimii ani, ajungând ca în anul 2014 să se mai înregistreze sub 20 de milioane de locuitori, ceea ce face ca populaţia rezidentă a ţării să fie la nivelul anului 1966, a declarat preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Tudorel Andrei. El a atras atenţia că România nu poate menţine nivelul actual al populaţiei.
INS a lansat, joi, Anuarul Demografic al României, document care conţine o serie de date statistice cu privire la numărul şi structura demografică a populaţiei, precum şi la mişcarea ei naturală (naşteri, decese, căsătorii, divorţuri) şi migratorie.
România nu poate asigura menţinerea populaţiei la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere că prin reducerea populaţiei rezidente dispar anual cam două oraşe de nivel mic, a declarat, joi, preşedintele Institutului Naţional de Stastică, Tudorel Andrei.
Preşedintele INS a declarat că, dacă din 1990 reducerea populaţiei s-a făcut prin migraţie externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populaţia rezidentă a ţării.
Astfel, numai în anul 2014 populaţia a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă şi alţi 40.000 de cetăţeni care au migrat.
Preşedintele INS a apreciat că un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a două oraşe de nivel mic în fiecare an.
Acesta a spus că reducerea populaţiei este influenţată de numărul mare al deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii, aspecte care nu pot fi schimbate într-un timp foarte scurt, ceea ce înseamnă că România nu poate asigura menţinerea populaţiei la nivelul actual de 19 milioane de locuitori, într-un orizont de timp.
Acesta a precizat că rata brută de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, însă acum a început să scadă, astfel încât, în locul unei medii de 2,1 copii născuţi de o femeie, România este departe, înregistrând în 2014 o rată de 1,3 copii la o femeie.
Preşedintele INS a spus că nu crede că rata natalităţii poate fi crescută în prezent, astfel încât singura rezervă ar putea fi reducerea mortalităţii.
Potrivit sursei citate, din 1990 România are acelaşi comportament privind natalitatea pe care îl avea în 1961, respectiv se nasc din ce în ce mai puţini copii, iar după 1990 fenomenul de scădere a fost mai accelerat.
De asemenea, România are o pondere redusă a naşterilor la primul născut, existând mai degrabă o predilecţie la cuplurile cu mai mulţi copii.
Din Anuarul Demografic al României a mai rezultat şi o creştere a vârstei mamei la prima naştere, media fiind, în 2014, de 26,7 ani, faţă de 22 de ani în 1987.
Preşedintele INS, Tudore Andrei, a precizat că cea mai redusă populaţie a ţării a fost înregistrată în anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori.
