„Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii” a fost marcată la Buzău, pe 22 decembrie, printr-o serie de acţiuni organizate de Instituţia Prefectului în colaborare cu garnizoana Buzău atât la Monumentul Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, aflat în Piaţa Dacia, cât şi la Bustul generalului Ştefan Guşă, din localitatea Spătaru.
Festivităţile desfăşurate în Piaţa Dacia, care au marcat cei 30 de ani de la Revoluţia din 1989, au debutat cu o ceremonie militară în cadrul căreia s-a oficiat un serviciu religios, s-au ținut alocuțiuni şi s-au depus coroane şi jerbe de flori la monument.
Activitatea s-a încheiat cu defilarea Gărzii de Onoare şi a muzicii militare.
La eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale, ai asociaţiilor de revoluţionari, veterani de război, militari activi şi în rezervă, cetăţeni ai municipiului Buzău şi ai localităţii Spătaru.
„Ziua Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii” a fost declarată prin Legea nr. 273 din 7 decembrie 2011 şi se comemorează în fiecare an, pe data de 22 decembrie.
În Revoluţia Română din 1989 au murit 47 de buzoieni. 25 dintre aceştia pe raza judeţului Buzău, iar ceilalţi 22, în Bucureşti, Braşov, Hunedoara, Târgovişte şi Timişoara.
Luptele de stradă din municipiul Buzău, care au început pe 22 decembrie 1989, s-au soldat cu moartea a 25 de persoane. În cele trei zile de confruntare armată au murit revoluţionari, militari care credeau că se apără de terorişti, dar şi oameni simpli, surprinşi în schimburi de focuri. În zona municipiului Buzău, cele mai intense lupte, soldate cu decese, s-au dus în Bariera Ploieşti. Dinspre cimitirul Eroilor se trăgea intens spre unităţile militare, iar militarii au răspuns pe măsură.
La fabrica de mase plastice Chimica, muncitorii din cadrul gărzilor patriotice instalaseră o mitralieră. Sub influenţa băuturilor alcoolice, aceştia trăgeau în toate autovehiculele ce păreau suspecte.
Cei mai mulţi buzoieni au murit răpuşi de rafalele celor care au primit arme, nu puţini la număr şi majoritatea sub influenţa băuturilor alcoolice, dar şi a militarilor în termen, slab instruiţi, în locul instrucţiei ei fiind trimişi la muncile câmpului. Pe fondul isteriei create în acele zile, cum că teroriştii au fost activaţi pentru a apăra regimul Ceauşescu, militarii trăgeau în tot ce li se părea suspect. Aproape toţi miliţienii şi securiştii buzoieni au fost ţinuţi sub pază militară la sediul IPJ Buzău pentru a fi protejaţi de cei care ar fi considerat de cuviinţă să îşi facă singuri dreptate pentru o anumită injustiţie săvârşită de oamenii legii împotriva lor. De altfel, după ce au fost lăsaţi să plece acasă, câţiva securişti buzoieni şi-au găsit locuinţele sparte, semn că persoane le vizitaseră domiciliile pentru a se răzbuna. Familiile miliţienilor şi ale securiştilor aveau acces doar până la poarta sediului Miliţiei, însă le trimiteau mâncare şi haine de schimb prin militarii care stăteau de pază. Au fost eliberaţi în jurul anului nou. Palatul Comunal, care găzduia Comitetul Judeţean, a fost locul unde s-au înregistrat cele mai multe decese în Revoluţia din Buzău. Un caz notoriu este cel al lui Vasile Apostol, de 53 de ani, operator chimist la Romcarbon, care pe 24 decembrie a fost împuşcat cu 18 gloanţe. Fusese omorât de un căpitan de securitate, Olteanu, convertit atunci în ofiţer de gărzi patriotice. Ucigaşul a fost condamnat la 22 de ani de închisoare.
Tot în Palatul Comunal au murit Aurel Toader, de 39 de ani, ucis de un căpitan de securitate şi Nicolae Zaharia, angajat la OJT Buzău, care a fost găsit fără suflare, cu patru gloanţe în cap. Fusese omorât de un locotenent major de armată, identificat ulterior. Tot în sediul Comitetului Judeţean, Constantin Voinea, de 33 de ani, matriţer la Contactoare, a fost împuşcat în torace de căpitanul de securitate Radu Gheorghe. Acesta l-a împuşcat şi pe Anton Baltac, un tractorist de 28 de ani, care a murit după ce un glonţ i-a intrat în gât. Securistul a primit nouă ani de puşcărie. Un episod al Revoluţiei învăluit încă în mister, a avut loc pe 24 decembrie, în zona Episcopiei. În urma unui schimb de focuri, căpitanul de armată Dorin Hagima, de 45 de ani, a fost împuşcat în cap de o patrulă a miliţiei. În acelaşi loc şi-a găsit sfârşitul, tot în urma unei rafale de mitralieră trasă de miliţieni, şi locotenentul de securitate Săndel Marin.
Asistentă împuşcată de soldaţi
Un caz impresionant este şi cel al asistentei de la Ambulanţa Buzău, Maria Tătăranu, în vârstă de 59 de ani. Pe 25 decembrie a fost împuşcată de militari în termen în abdomen, la intrarea în unitatea militară de transmisiuni din Bariera Ploieşti, în ambulanţa cu care mergea să ia răniţii. În această zonă, pe 25 decembrie au fost schimburi dure de foc între unitatea de transmisiuni şi o alta, din zona aerodromului. Au murit atunci maistrul militar Dumitru Alexandru, sergentul major Vasile Antemir şi geodezul Nicolae Cristea. Un alt front al Revoluţiei, cu urmări dramatice, a fost şi unitatea militară de bruiaj electronic din Crâng. Maiorul Gheorghe Iacob a fost împuşcat cu o rafală de mitralieră de către căpitanul Alexandru Sceriba, care a vrut să preia comanda unităţii. Ulterior, a fost ucis şi el. În schimbul de focuri din unitate a murit şi subofiţerul Vasile Voican.
În total, 47 buzoieni au murit în Revoluţia Română din 1989
25 dintre aceştia au murit pe raza judeţului Buzău iar ceilalţi 22, în Bucureşti, Braşov, Hunedoara, Târgovişte şi Timişoara. Alţi buzoieni, militari sau studenţi, se sacrificau pe meleagurile altor judeţe. Numai în luptele de la Aeroportul Otopeni au murit cinci buzoieni: Grigore Florin, militar în Târgovişte, paraşutiştii Traian Ilieş şi Laurenţiu Purcherea şi elevii de la Câmpina, Cătălin Patulea şi Viorel Samoilă. Televiziunea Română este un alt punct de pe harta Revoluţiei, unde numeroşi buzoieni şi-au dat viaţa. Râmniceanul Costel Dan a fost împuşcat în timp ce urca un rănit într-o salvare. Daniela Fercu a murit la vârsta de 25 de ani, împuşcată în tâmplă. La fel a murit şi Petre Caraliu, care plecase să apere televiziunea. Pe troiţa ridicată acolo se mai află numele unui alt buzoian, Stănică Vâlculescu, mecanic la uzinele 23 August.
Iată lista martirilor buzoieni din Revoluţia Română: Dumitru Alexandru, Pavel Androne, Vasile Antemir, Costică Apostoiu, Vasile Apostol, Valerică Bălan, Anton Baltac, Stroe Bobeş, Petru Bogdan, Diogene Burlacu, Traian Buzea, Petre Caraliu, Romeo Ciocârlan, Florica Ciortan, Alexandru Ciulin, Ion Constantin, Nicolae Cristea, Florin Cristian, Costel Dan, Costel Dascălu, Titi Dumitrache, Daniela Fercu, Iulian Florin, Dorin Hagima, Gheorghe Iacob, Traian Ilieş, Maricel Luiuz, Dorel Mănăilă, Săndel Marin, Alexandru Marinescu, Ştefan Mocanu, Mircea Munteanu, Ion Pălădoiu, Cătălin Patulea, Laurenţiu Purcherea, Viorel Samoilă, Costel Stan, Maria Tătăranu, Nicolae Tisăianu, Aurel Toader, Iulian Toader, Gheorghe Tudor, Stănică Vâlculescu, Constantin Vlad, Vasile Voican, Constantin Voinea şi Nicolae Zaharia.
