Pentru mulți români, Crăciunul reprezintă mai mult decât împodobirea bradului, masă în familie, goana după cadouri sau răsplătirea colindătorilor. Tradiții și supertițiile din Ajun sunt extrem de importante pentru a avea parte de un nou an liniștit și plin de noroc.
Potrivit tradițiilor populare, în ajunul Crăciunului, înserat, copii merg la colindat pentru a vesti Nașterea Domnului Iisus Hristos. Aceștia sunt răsplătiți cu bani, fructe, bomboane, prăjituri, turte, cozonac și alte bunătăți.
În ajunul Crăciunului există superstiţia să nu se bea rachiu, întrucât se spune că aceasta a fost inventat de diavol, care apoi îşi bate joc de cel ce-l bea, zicând că rachiul are întâietate înainte tuturor bucatelor.
Cei ce cresc albine nu dau nimic din casă în ziua Ajunului Crăciunului, ca albinelor să le meargă bine şi să nu le scape pe vremea roitului.
În seara lui Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă.
Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă și cu mâinile pline de aluat spune: ‘‘măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele”.
Alte gospodine, după ce dau pâinea în cuptor, nu uită imediat să spună: ‘‘cum e cuptorul, lopata plină de pâine, așa să fie copacii, pomii plini de poame”.
