Ziua Mondială pentru Combaterea Deșertificării este marcată în fiecare an, la data de 17 iunie, având scopul de a promova conștientizarea publică a eforturilor internaționale de combatere a deșertificării. Ziua aceasta este un moment unic pentru a reaminti tuturor că neutralitatea degradării terenurilor este realizabilă doar prin implicarea puternică a comunității și cooperarea la nivel internațional. Ziua a fost declarată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite în 1995. Tările, diverse grupuri și persoane celebrează această zi organizând o varietate de activități de informare și evenimente.
Deșertificarea este o formă de degradare a terenurilor în zonele uscate. Aceasta reprezintă o amenințare tot mai mare în UE. Perioada lungă de temperaturi ridicate și de precipitații reduse din vara anului 2018 ne-a reamintit importanța stringentă a acestei probleme. Scenariile privind schimbările climatice arată o creștere a vulnerabilității la deșertificare în UE în decursul acestui secol, cu creșteri ale temperaturilor și ale perioadelor de secetă și cu mai puține precipitații în sudul Europei. Efectele acesteia vor fi deosebit de acute în Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru, Bulgaria și România.
Procesul de deșertificare poate conduce la sărăcie, la probleme de sănătate cauzate de praful antrenat de vânt și la un declin al biodiversității. De asemenea, aceasta poate avea consecințe demografice și economice, forțând populația din zonele afectate să migreze. Deșertificarea nu descrie condițiile din zonele care sunt în mod tradițional descrise ca fiind „deșerturi”, ci se referă mai degrabă la zonele uscate.
Începând cu anul 1995, au fost implementate măsuri de recuperare și restaurare a peisajelor degradate, prin practice durabile de gestionare a solului. Spre exemplu, peste cinci milioane de hectare de terenuri degradate din Sahel (regiune din Africa) au fost restaurate printr-o practică cunoscută sub numele de „regenerare naturală gestionată de agricultori”, producând în fiecare an câte o jumătate de milion de tone de cereale.
Totuși, trebuie făcute mult mai multe și mai curând. Presiunile actuale asupra terenurilor sunt enorme și se preconizează că vor continua să crească. Aproape 170 de țări continuă să fie afectate de deșertificare, degradare a terenurilor sau secetă.
Printre principalele măsuri de combatere a deșertificării se numără următoarele:
- plantarea de perdele forestiere şi de specii rezistente la secetă, aşa cum este barajul verde din Munţii Atlas;
- dimensionarea corectă a numărului de animale în funcţie de capacitatea de suport, pentru evitarea suprapăşunatului;
- dezvoltarea sistemelor de irigaţii din resurse excedentare şi stoparea coborârii nivelului apelor freatice;
- diminuarea poluării şi respectarea protocolului de la Kyoto privind eliminarea gazelor cu efect de seră.
În următorii 30 de ani se preconizează a avea loc o etapă importantă pentru atingerea neutralității degradării terenului, ca unul dintre obiectivele dezvoltării durabile. Îndeplinirea acestei etape va avea ca finalitate asigurarea unui mediu favorabil pentru oameni și crearea, pentru țări, de bogăție, suficientă hrană, apă curată și energie.
Ca urmare a schimbărilor climatice care afectează teritoriul mai multor state, suntem martori la o creștere a perioadelor de secetă, a aridității și a riscului de deșertificare, de aceea este necesară o mai mare grijă a populației, atunci când vine vorba despre apă, întrucât, omenirea are tendința de a o utiliza în scopuri mai puțin utile.
Gestionarea durabilă a terenurilor și implicit, a resurselor de apă de care acestea au nevoie este afacerea tuturor. Împreună, putem restabili productivitatea a peste 2 miliarde de hectare de terenuri degradate și ameliorarea mijloacelor de existență a peste 1,3 miliarde de oameni din întreaga lume.
PROTEJEAZĂ MEDIUL, PROTEJEAZĂ VIAȚA!
