Nutriţia, mai ales partea legată de slăbit şi sănătate, este plină de non-sens. Am strâns în acest articol cele mai rele exemple, dar lista a fii putut fii mult mai mare. Iată topul 13 al minciunilor şi miturilor care au făcut lumea mai grasă şi mai nesănătoasă.
1) Ouăle sunt rele pentru sănătate
Ouăle sunt atât de nutritive încât unt uneori denumite multivitaminele naturii. Nutrienții dintr-un ou sunt suficienţi pentru a transforma o singură celulă într-un pui întreg. Cu toate acestea, ouăle au fost demonizate în trecut pentru că ar conţine mult colesterol, despre care se credea că ar creşte riscul de boli cardiovasculare. Dar adevărul este că deşi au un conţinut mare de colesterol, ouăle nu cresc colesterolul din sânge. De fapt, ouăle cresc colesterolul bun.
În ciuda tuturor avertismentelor pe care le-am primit de la medici în ultimele decenii, studiile recente au demonstrat că ouăle NU sunt asociate cu bolile de inima. Ouăle sunt alimentul perfect pentru oameni. Sunt pline de proteine, grăsimi sănătoase, vitamine, minerale şi antixoidanti unici care protejează ochii. Sunt şi o sursă excelenţă de colină, un nutrient care este extrem de important pentru sănătatea creierului, şi pe care 90% din populaţia lumii nu-l consumă în cantităţile necesare.
Chiar dacă ouăle sunt un aliment bogat în grăsimi, a fi consumate la micul dejun ajută la slăbire mai mult decât dacă s-ar mânca covrigi sau cereale.
Concluzia: Ouăle sunt printre cele mai nutritive alimente existente şi nu cresc riscul apariţiei bolilor de inima. Ouăle consumate la micul dejun te pot ajută să slăbeşti.
2) O calorie este o calorie
Deseori se spune că ceea ce contează atunci când vrei să slăbeşti este raportul dintre caloriile pe care le mănânci şi cele pe care le arzi. Adevărul este că aceste calorii contează cu adevărat, dar la fel de importante sunt şi alimentele pe care le consumăm. Asta pentru că alimente diferite urmează cai metabolice diferite.
Mai mult, alimentele consumate pot avea un impact direct asupra hormonilor care reglează poftă de mâncare, cât şi numărul caloriilor arse. Iată două exemple de ce o calorie NU este o calorie:
Proteine: dacă mănânci proteine, acestea cresc rată metabolică şi reduc apetitul comparativ cu aceeaşi cantitate de grăsimi sau carbohidraţi. Îţi pot creşte şi masă musculară, care arde calorii 24 de ore din 24.
Fructoza vs. glucoză: Fructoza poate stimula apetitul faţă de aceeaşi cantitate de calorii provenite din glucoză.
Caloriile sunt foarte importante, dar a spune că totul se rezumă numai la ele atunci când vrei să slăbeşti este greşit.
Concluzia: Nu toate caloriile sunt la fel. Alimente diferite urmează cai metabolice diferite şi au efecte diferite asupra hormonilor, poftei de mâncare şi asupra sănătăţii.
3) Grăsimile săturate sunt nesănătoase
Multe decenii lumea a crezut că dacă mănânci grăsimi săturate rişti să te îmbolnăveşti de inima. De fapt, această idee a fost piatră de căpătai a recomandărilor nutriţionale moderne. Dar studiile efectuate în ultimul timp au arătat că grăsimile săturate nu sunt chiar atât de nocive.
Un studiu mare, publicat în 2010, a analizat informaţiile altor 21 de studii efectuate pe 347,747 de persoane. Nu s-a găsit nicio legătură între consumul de grăsimi săturate şi bolile de inima. Numeroase alte cercetări susţin aceste descoperiri: grăsimile săturate nu au nimic de-a face cu bolile de inima. Războiul împotriva grăsimilor s-a bazat pe nişte teorii nedemonstrate, care au devenit cumva certitudini pentru mass media.
Adevărul este că grăsimile săturate cresc colesterolul bun (HDL). Schimbă şi compoziţia LDL-ului (colesterolul rău) din mică şi densă în mare, care este o formă mai nevătămătoare a acestuia. Nu există niciun motiv să te temi de unt, carne sau diferite uleiuri nerafinate. Aceste alimente sunt perfect sănătoase.
Concluzia: Studii noi demonsteraza că grăsimile săturate nu cresc riscul de boli cardiovasculare. Cresc colesterolul bun şi îl transformă pe cel rău într-o formă nevătămătoare.
4) Dacă mănânci prea multe proteine te îmbolnăveşti
Multă lume crede că dacă mănânci prea multe proteine îţi afectează oasele. Este adevărat că prea multe proteine pot creşte excreţia de calciu din oase, pe termen scurt. Dar, pe termen lung, proteinele au exact efectul opus. De fapt, consumul mare de proteine duce la creşterea densităţii osoase şi la prevenirea fracturilor. Este un exemplu perfect de a urmă orbeşte un sfat nutritional care în cele din urmă va avea exact efectul opus.
Un alt mit este că proteinele exercită stres asupra rinichilor şi duc la boli ale acestora. Realitatea este ceva mai complexă de atât. Persoanele care au deja probleme cu rinichii nu ar trebui să consume multe proteine. Dar pentru cineva sănătos, proteinele nu prezintă niciun risc. Din contra, porteinele reduc doi dintre factorii de risc pentru rinichi , şi anume diabetul şi tensiunea arterială crescută.
O dietă bogată în proteine are şi alte efecte benefice, precum creşterea masei musculare, reducerea stratului adipos şi reducerea riscului de boli cardiovasculare.
Concluzia: Proteinele au efecte pozitive în ceea ce priveşte densitatea osoasă, şi nu cresc riscul de îmbolnăvire pentru rinichi. O dietă bogată în proteine este foarte sănătoasă.
5) Toată lumea ar trebui să mănânce grâu integral
Grâul integral este considerat un aliment sănătos, dar din ce în ce mai multe dovezi se strâng în defavoarea să. Se pare că grâul (indiferent dacă este integral sau nu) are multe potenţiale efecte adverse. Grâul este cea mai bogată sursă de gluten din alimentaţia noastră. Şi se pare că marea parte a populaţiei este sensibilă la grâu, chiar dacă nu o ştiu.
La indivizii sensibili, glutenul duce la o serie de neplăceri precum probleme gastro-intestinale, dureri abdominale, balonări, scaune neregulate şi oboseală. În cazurile rare glutenul poate agrava boli mentale precum schitofrenia, autismul sau ataxia.
Mai mult, un studiu făcut pe oameni a arătat că grâul integral duce la creşterea riscurilor de apariţie a bolilor cardiovasculare, şi asta în doar 12 săptămâni. Chiar dacă grâul integral este mai puţin nociv decât cel procesat, cel mai indicat este să nu mănânci deloc grâu.
Incinerează grăsimile
Concluzia: Grâul este cea mai mare sursă de gluten din alimentaţia omului. Există din ce în ce mai multe dovezi că grâul, inclusiv cel integral, duce la apariţia unor probleme de sănătate. Şi contribuie şi la îngrăşarea populaţiei.
6) Cafeaua îţi face rău
Cafeaua a avut o reputaţie proastă în trecut. Este adevărat că poate ridică presiunea arterială pe termen scurt, dar pe termen lung cafeaua poate reduce riscul de apariţie a unor boli grave. Cei care beau cafea:
au un risc redus cu 67% de apariţie a diabetului de tip ÎI;
au un risc semnificativ redus de a se îmbolnăvi de Alzheimer şi Parkinson;
au un risc redus cu 80% de a se îmbolnăvi hepatic;
Cafeaua ajută şi la mobilizarea acizilor graşi din depozitele adipoase, ridică metabolismul şi creşte performanţă sportivă cu 10-12%. Cafeaua acţionează şi asupra creierului, îmbunătăţind memoria, starea de spirit, timpul de reacţie, vigilenţa şi stare de bine a creierului în general.
Cafeaua este şi plină de antioxidanţi. Este cea mai mare sursă de antioxidanţi din dietă modernă, depăşind fructele şi legumele la un loc. Dacă eşti sensibil la cafeină sau îţi provoacă insomnii, atunci ceiaul verde ale multe beneficii asemănătoare, dar un conţinut mult mai mic de cafeină.
Concluzia: Cafeaua conţine cantităţi foarte mari de antioxidanţi. Cafeaua te poate ajută şi să slăbeşti, crescând metabolismul şi susţinând efortul fizic. Cei care beau cafea au un risc mai mic de a dezvoltă boli grave.
7) Carnea îţi face rău
Nu este logic să arunci vină pentru noi boli apărute, pe alimente care există de când lumea. Un exemplu este carnea…pe care oamenii o consumă de milioane de ani. Dar recent, lumea a început să acuze carnea pentru probleme de sănătate legate de sistemul cardiovascular sau diabet de tip ÎI, probleme care sunt relativ noi apărute.
Este adevărat că, carnea procesată este asociată cu multe boli, dar nu la fel stă treaba şi în cazul cărnii neprocesate. Un studiu din 2010 care a implicat peste un milion de oameni a concluzionat că bolile de inima şi diabetul de tip ÎI nu au nicio legătură cu consumul de carne (în special de carne roşie). Şi alte numeroase studii au ajuns la aceeaşi concluzie: carnea procesată este rea, cea neprocesata este bună.
Cel mai adesea se vehicula ideea că dacă mănânci prea multă carne faci cancer. Dar efectul cărnii în acest sens este foarte slab şi inconsistent. Dacă există o astfel de legătură, între carne şi cancer (care nu a fost demonstrată) atunci este din cauza modului de gătire, şi nu a cărnii în sine. De aceea este recomandat să nu arzi carnea când o găteşti.
Să nu uităm că este şi un aliment foarte nutritiv. Carnea conţine minerale, vitamine, proteine de calitate , grăsimi sănătoase şi alţi nutrienţi importanţi pentru corp şi minte. Carnea nu trebuie să lipsească din dietă cuiva care vrea să slăbească.
Concluzia: Carnea neprocesata nu creşte riscul apariţiei unor boli. Asocierea dintre cancer şi carne este datorată mai ales modului de gătire şi nu cărnii în sine. O dietă bazată pe carne ajută la slăbit.
8) Cea mai sănătoasă dietă este cea cu grăsimi puţine şi mulţi carbohidraţi
Începând cu anul 1977 în lume s-a răspândit ideea (susţinută de autorităţi) că trebuie urmată o dietă cu grăsimi puţine şi mulţi carbohidraţi. Decizia iniţială de a promova o astfel de dietă s-a bazat pe factori politici şi studii prost conduse, care au fost infirmate de zeci de ori.
Un fapt interesant este că epidemia de obezitate în lume a început cam în acelaşi timp cu recomandările de a urmă o dietă săracă în grăsimi. De atunci, numeroase studii importante au analizat efectul dietei fără grăsimi asupra populaţiei.
Un astfel de studiu a implicat peste 48 000 de femei, care au fost împărţite aleatoriu. Un grup a urmat o dietă săracă în grăsimi şi celălalt grup o dietă tipică occidentalilor. După 7 ani şi jumătate, grupul care urmase dietă săracă în grăsimi cântărea doar cu 0.4 kg mai puţin decât celălalt grup, iar incidenţa bolilor cardiovasculare şi cancerului era aceeaşi.
Concluziile acestui studiou, şi altora de atunci, este că o astfel de dietă este profund ineficientă.
Poate funcţiona pe termen scurt pentru persoane sănătoase şi active, dar pentru obezi sau supraponderali este de-a dreptul nocivă.
Concluzia: Dietă săracă în grăsimi şi bogată în carbohidraţi complecşi, susţinută de zeci de ani de media, este un eşec lamentabil, dovedită de nenumărate ori a fii ineficientă.
9) Uleiurile rafinate sunt sănătoase
Grăsimile polisaturate scad rsicul apariţiei unor boli cardiovasculare. De aceea, multă vreme s-a recomandat consumul de uleuri vegetale, precum uleiul de soia, uleiul de floarea soarelui sau uleiul de porumb.
Dar trebui să intelegam că există mai multe tipuri de grăsimi polisaturate, în principal omega-3 şi omega-6.
Omega-3 îl obţinem din peste şi animale hrănite cu iarbă, iar principala sursă de omega-6 sunt uleiurile vegetale rafinate. Chestia este că trebuie să avem o anumită balanţă între omega-3 şi omega-6. Majoritatea oamenilor consumă prea puţin omega-3 şi mult prea mult omega-6.
O cantitate prea mare de omega-6 în corp duce la creşterea inflamatiilor, un proces care joacă un rol cheie în declanşarea unor boli şi în acumularea de grăsime. Consumul de uleiuri vegetale rafinate este asociat cu boli de inima şi obezitate. Dacă vrei să fii sănătos şi să slăbeşti, consumă omega-3 dar evita uleiurile rafinate. Ţine minte că nu e valabil şi pentru uleiurile presate la rece, în special cele de măsline sau nuca de cocoş, care au un conţinut mare de omega 3 şi moderat de omega-6.
Concluzia: Consumul excesiv de uleiuri vegetale rafinate duce la creşterea inflamaţiei în corp, o stare în care eşti predispus la boli de inima şi îngrăşare.
10) Dietele sărace în carbohidraţi sunt ineficiente şi dăunătoare
Dietele sărace în carbohidraţi au fost la modă o perioada de timp. Fiind bogate în grăsimi, astfel de diete au fost puse la zid de diverşi nutriţionişti şi mass media. S-a susţinut că aceste diete nu au o baza solidă şi sunt dăunătoare.
Dar, începând cu 2002, peste 20 de studii au fost dedicate efectelor dietelor low-carb asupra sănătăţii. Concluziile sunt:
dietele sărace în carbohidraţi duc la o scădere semnificativă a tensiunii arteriale.
dietele sărace în carbohidraţi în care oamenii pot mânca cât vor sunt mai eficiente decât dietele sărace în grăsimi care au şi restricţii calorice.
dietele sărace în carbohidraţi cresc colesterolul bun (HDL) şi scad trigliceridele, mai mult decât o fac dietele sărace în grăsimi.
dietele sărace în carbohidraţi schimbă structura colesterolului rău (LDL), din molecule mici şi dense, în molecule mari, care sunt mai puţin periculoase.
dietele sărace în carbohidraţi au un impact pozitiv asupra diabetului de tip ÎI, ameliorând simptomele şi nevoia de medicaţie.
dietele sărace în carbohidraţi sunt mai uşor de urmat decât cele sărace în grăsimi, pentru că dau o senzaţie mai mare de saţietate şi reduc mai eficient foamea.
Dietele sărace în carbohidraţi nu sunt necesare pentru cei care sunt foarte activi, şi se antrenează aproape zilnic la o intensitate medie spre mare. Dar pentru cei care sunt sedentari, sau au un nivel mic de activitate fizică, aceste diete pot face minuni.
În ciuda acestor dovezi, încă sunt destui nutriţionişti care susţin că dietele sărace în carbohidraţi sunt periculoase, şi promovează dietele sărace în grăsimi.
Concluzia: Dietele sărace în carbohidraţi sunt cele mai eficiente şi sănătoase diete pentru a slabi şi a revigora metabolismul.
11) Sarea trebuie redusă
Tot auzim asta la televizor sau radio, sau o citim prin ziare şi reviste. Trebuie să reducem consumul de sare pentru a preveni bolile cardiovasculare. Consumul mediu de sodiu (sare) pe zi este de 3400 mg, şi ni se spune că ar trebui redus la 1500 -2300 mg/zi (aproximativ trei sferturi de linguriţă de sare).
Este adevărat că reducerea aportului de sodiu poate scădea uşor tensiunea arterială, mai ales la cei care au deja o boală de inima. Dar trebuie să ştim că tensiunea crescută nu omoară pe nimeni, este un factor de risc nu o boală în sine.
S-a analizat şi dacă reducerea sodiului are un impact direct asupra bolilor cardiovasculare şi a ratei mortalităţii. S-a constatat că nu are niciun efect, nici chiar în cazul celor care aveau deja tensiune arterială crescută.
Există şi reversul medaliei, când consumul a prea puţin sodiu poate avea efecte negative precum creşterea rezistenţei la insulină (şi implicit creşterea riscului de îngrăşare), creşterea colesterolului rău (LDL) şi a trigliceridelor şi creşterea ratei de mortalitate în rândul celor cu diabet de tip ÎI. Nu există nicio dovadă că persoanele sănătoase ar trebui să reducă aportul de sare.
Concluzia: Reducerea aportului de sare are un impact foarte mic asupra tensiunii arteriale, şi nu ajută cu nimic la prevenirea bolilor de inima.
12) Zahărul este rău din cauza caloriilor goale pe care le conţine
Mulţi cred că zahărul este nesănătos din cauza caloriilor goale pe care le conţine. Este adevărat, zahărul conţine multe calorii care nu au niciun nutrient esenţial. Dar este doar vârful icebergului. Zahărul, mai ales din cauza conţinutului mare de fructoza, poate avea efecte negative severe asupra metabolismului, ceea ce duce rapid la îngrăşare şi dereglarea metabolismului.
Când ingerăm cantităţi mari de fructoza, această este transformată în grăsimi în ficat, de unde pleacă sub formă de VLDL (un tip de colesterol foarte, foarte rău), sau rămâne în ficat pe care îl şi îmbolnăveşte (boală ficatului gras).
Excesul de fructoza duce la rezistenţă la insulină, creşterea zaharurilor în sânge, creşterea trigliceridelor, creşterea colesterolului de tip LDL (rău) şi creşterea obezităţii abdominale, asta în mai puţin de 10 săptămâni. Fructoza nu reduce nivelele hormonului responsabil cu foamea, grelina, şi nu afectează centrii saţietăţii din creier precum o face glucoză. Astfel, zahărul cauzează o reacţie biochimică în creier prin care simţi nevoia să mănânci mai mult, ceea ce duce la îngrăşare.
Cele spuse mai sus sunt valabile pentru fructoza din zahăr, nu pentru cea găsită în mod natural în fructe.
Zahărul consumat în exces duce la obezitate, boli de inima, diabet de tip ÎI şi chiar şi cancer. Zahărul este cel mai nociv ingredient din dietă modernă.
Concluzia: Zahărul este mai nociv decât simplele calorii goale. Zahărul afectează negativ metabolismul, şi duce la îngrăşare şi alte boli.
13) Grăsimea te face gras
Pare logic că dacă mănânci grăsimi te îngraşi. Dar se pare că nu este atât de simplu. Chiar dacă grăsimile au mai multe calorii pe gram decât carbohidraţii şi proteinele, dietele bogate în grăsimi nu îngraşă. Desigur, depinde de context. O dietă care este bogată în carbohidraţi dar ŞI în grăsimi te va îngraşă. Dar nu din cauza grăsimii.
De fapt, dietele care sunt bogate în grăsimi, dar sărace în carbohidraţi, au rezultate mult mai bune în ceea ce priveşte slăbirea, decât dietele care sunt sărace în grăsimi.
www.infocs.ro
