În cărţile de economie sunt descrise mai multe tipuri de șomaj, însă cel mai des se vorbește despre şomajul fricţional, ciclic şi structural. Primele două sunt tratate cu oarecare indiferență de către experţi, la sensul că există, dar nu indică probleme mari. Prin urmare, șomajul fricţional ar putea fi descris ca unul de conjunctură, adică atunci când în piaţa muncii apare o nouă generaţie de absolvenţi, sau în cazul muncitorilor din construcţii, din lipsă de activitate, sunt disponibilizați. Nivelul șomajului fricțional într-o economie este determinat de fluctuațiile indivizilor în și în afara pieței muncii și rapiditatea cu care șomerii găsesc slujbe.
Şomajul ciclic rezultă din fluctuațiile activității economice. Când economia este în fază de boom (expansiune), șomajul scade, iar când se află în recesiune, șomajul crește. Cel mai grav este şomajul structural care pe de-o parte, înseamnă o nepotrivire între numărul celor care îşi caută o slujbă şi numărul de posturi valabile şi, pe de altă parte, înseamnă o nepotrivire între pregătirea candidaţilor şi cerinţele din piaţă. Nu este întotdeauna ușor să se facă diferența între șomajul fricțional și șomajul structural. Diferența importantă între cele două tipuri este că, în cazul șomajului fricțional, șomerii posedă aptitudinile necesare pentru a ocupa locurile de muncă, iar în cazul șomajului structural, nu posedă aceste aptitudini.
La nivelul județului Buzău, potrivit Agenției Județene de Ocupare a Forței de Muncă, există tendința clară de manifestare a șomajului structural în anul 2018, tendință ce se va manifesta și în 2019, definită prin necorelarea între necesitatea reală de angajare a entităților economice din județ puse în oglindă cu calificarea reală a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. ,,În medie pe zi, există un număr de aproximativ 200 locuri de muncă vacante care au ca o cerință o structură de calificare care nu corespunde în proporție de 90% cu structura forței de muncă aflate în căutarea unui loc de muncă. Există zilnic 100 locuri de muncă vacante în sistemul EURES (serviciul european de ocupare a forței de muncă), ce exceptând muncitorii necalificați, nu se potrivește cu structura de calificare existentă pe piață”, mai arată AJOFM Buzău.
Pe de altă parte, conform datelor instituției, la nivelul județului nostru, aproape că nu mai există șomaj temporar. Angajatorii din construcții și agricultură, cu toate că în această perioadă (2018) nu au front de lucru, nu mai disponibilizează forța de muncă de teama pierderii, în situația disponibilizării. Aceleași tendințe s-au constatat și în sectorul prestărilor de servicii, alimentație publică și servicii hoteliere pentru meserii precum ospătar, bucătar, cameristă, cofetar sau patiser. La fel se întâmplă și în industria grea și prelucrătoare pentru meserii precum frezor, rabotor, strungar sau sudor.
