Steatozei hepatice i se spune în popor „ficat gras” şi cei mai mulţi vizualizează o pătură de grăsime în jurul ficatului, neştiind însă că excesul de grăsime se află chiar în celulele sale, perturbând bună funcţionare.
Se poate spune, astfel, că toată lumea are sau a avut la un moment dat „ficat gras”, grăsimea corporală nefiind un indiciu unic.
Care sunt cele mai importante funcţii ale ficatului?
– Producerea bilei, foarte importantă în procesul digestiei;
– Detoxifierea organismului, prin filtrarea a 2400 litri sânge zilnic;
– Descompunerea şi distribuirea în organism a substanţelor nutritive din alimente;
– Producerea a 80% din colesterolul sanguin;
– Stocarea unor vitamine şi minerale, sintetizarea unor factori ai coagulării sângelui;
– Susţinerea imunităţii, prin numărul mare de globule roşii care se află în ficat.
Steatoză hepatică este un diganostic frecvent, de aceea este util să avem câteva cunostine de baza.
Care sunt cauzele?
1. Consumul excesiv de băuturi alcoolice, care generează steatoză hepatică alcoolică;
2. Obezitatea;
3. Diabetul;
4. Curele de slăbire drastice sau slăbirea rapidă cauzată de o boală sau de o intervenţie chirurgicală;
5. Subalimentaţia, dar şi mâncatul în exces. Dietă dezechilibrată, consumul băuturilor energizante, fumatul;
6. Dislipidemia şi dezechilibre metabolice;
7. Medicaţie cu efecte hepatotoxice.
Care sunt simptomele?
Simptomele sunt discrete la început, o jenă în partea dreapta, creştere uşoară în greutate, oboseală, somnolenţă, diaree sau constipaţie.
Diagnosticul se pune adesea întâmplător, cu ocazia efectuării unei ecografii abdominale sau a unor analize de rutină.
De multe ori se asociază şi o stare de inflamaţie a ficatului şi poate evolua în timp către ciroză hepatică.
Regresia steatozei hepatice este un proces complex, lent, care implică schimbarea stilului de viaţă şi abordări terapeutice variate. Rezultatele se obţin în timp, cu respectarea perseverenţă a unui stil de viaţă sănătos şi a indicaţiilor de specialitate.
PREVENŢIA este importantă – evitarea cauzelor declanşatoare, consumul limitat de alcool, menţinerea unei greutăţi ideale, depistarea şi tratarea diabetului, a dislipidemiei şi a tulburărilor metabolice, evitarea curelor drastice de slăbit sau a intervenţiilor chirurgicale su scop estetic, urmărirea periodică a parametrilor ficatului, mai ales în cazul unor tratamente alopate prelungite.
Adevărată „cheie” a prevenţiei, dar şi a terapiei este abordarea şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos, cu respectarea orelor de somn, o alimentaţie bogată în vitamine şi minerale, săracă în zahăr alb şi făină albă, fără prăjeli şi grăsime de origine animală, evitarea consumului de substanţe toxice.
Periodic se fac cure de detoxifiere a ficatului, prin metode naturale.
Odată pus diagnosticul, se poate apela la o metodă de „spălare” a ficatului şi vezicii biliare, cu rezultate foarte bune.
Un loc important în terapie îl au plantele hepatoprotectoare detoxifiante, sub diferite forme de prezentare: pulberi, ceaiuri, tincturi, tablete, extracte şi gemoderivate din Anghinare, Sunătoare, Păpădie, Rostopască, Salvie, Rozmarin, Armurariu, Mentă, Albăstrele, Gălbenele, Ridiche neagră, Fumăriţă, Turmeric, Mesteacăn, Ienupăr.
