Duminică, Echinocţiul de primăvară. Obiceiuri şi semnificaţii

Echinocţiul de primăvară sau echinoxul este în acest an pe 20 martie. Acesta marchează momentul când ziua și noaptea sunt egale în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc. Echinocţiul de primăvară marchează începutul primăverii astronomice şi are loc după „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după „zăpada mieilor”, când, calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii, deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă. El se produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade, potrivit astro-urseanu.ro. La momentul echinocțiului de primăvără Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. Echinoctiul de primavară are multiple semnificații și obiceiuri pe întreg mapamondul. Cuvântul ‘echinocțiu‘ derivă din limba franceză – ‘equinoxe’ -, care, la rândul lui provine din latinescul ‘aequinoctium’, format din ‘aequus’ – ‘egal’ și ‘nox’, ‘noctis’ – ‘noapte’ Astrologii susțin că momentul când ziua devine egală cu noaptea (Echinocțiu de primavară) simbolizează o stare de armonie, o stare de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât și o transformare benefică a naturii noastre umane. În perioada echinocțiului de primăvară totul se trezește la viață, tinde să iasa la suprafață, să se bucure de energiile profunde ale primăverii. În această zi începe noul an agrar, iar copiii din Oltenia şi Muntenia bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”. Sursa: ampress.ro