Apariția taxei pe activele financiare ale băncilor, cunoscută mai bine ca taxa pe lăcomie, va duce la o creștere a dobânzilor la creditele contractate de companii, a explicat un partener al Deloitte România. Totodată, taxa pe lăcomie, care se aplică deja din această lună, va aduce și o reducere a posibilităților de creditare de pe piață.
Introducerea în legislație, de la 1 ianuarie 2019, a taxei pe activele financiare ale băncilor va avea efecte semnificative pentru companii în următoarele luni. În esență, două dintre principalele efecte ar fi creșterea dobânzilor la credite și reducerea ofertelor de creditare de pe piață. „În evaluarea impactului taxei de către Banca Națională a României se arată că băncile vor intra pe pierderi semnificative în 2019 și 2020. Acest lucru va însemna o creștere a dobânzilor la credite pentru populație și firme, precum și o încetinire a ritmului de creditare. În același timp, [taxa] va antrena noi presiuni inflaționiste care vor fi alimentate și de alte majorări de taxe (în energie, telecom), care, împreună, vor eroda puterea de cumpărare și vor diminua veniturile populației. Efectele nu se vor vedea de pe o zi pe alta, ci în câteva luni, când economia va resimți efectiv impactul noilor decizii. Așa se explică faptul că, de la începutul anului, ROBOR a scăzut, pentru că nivelul său reflectă acum evoluția în scădere a ratei inflației din toamna trecută”, a spus Alexandra Smedoiu, partener servicii fiscale la Deloitte România.
Mai precis, specialista a spus că vorbim de două mari consecințe posibile, după apariția taxei pe lăcomie. Una ar fi că anumite bănci vor avea dificultăți financiare, ceea ce va crea probleme pe piața aceasta și va reduce posibilităție de creditare. „În primul rând, [taxa] va afecta concurența în această piață, cu efect negativ asupra tuturor participanților, în condițiile în care vor exista bănci care nu vor putea suporta cuantumul noii taxe, deoarece vor înregistra pierderi. Pe termen lung, tot consumatorii vor fi afectați, deoarece vor avea mai puține posibilități de creditare”, a explicat pentru avocatnet.ro, partenerul Deloitte.
(…) „În al doilea rând, acest cost va fi reflectat într-un cost crescut al creditelor, adică în dobândă. Inclusiv dobânda la titlurile de stat, deci dobânda plătită de stat pentru finanțarea deficitului bugetar va crește odată cu această taxă, iar acest cost crescut va fi suportat tot de către noi, contribuabilii, întrucât va crește costul de finanțare a statului”, a adăugat Alexandra Smedoiu.
