Potrivit Codului fiscal, persoanele fizice care au imobile în proprietate plătesc impozit diferit, în funcție de destinația imobilului respectiv. În ceea ce privește clădirile nerezidențiale, adică acele spații destinate activității economice, legislația fiscală prevede existența unui raport de evaluare întocmit în ultimii cinci ani. Astfel, proprietarii persoane fizice care au realizat ultima reevaluare înainte de finalul anului 2012 trebuie să întocmească un nou raport până la finalul lunii martie 2018, asta pentru a evita creșterea cotei de impozitare la 2%.
În conformitate cu prevederile din Codul fiscal, persoanele fizice care au imobile în proprietate plătesc impozit diferit în funcție de destinația imobilului respectiv. Impozitul se achită anual, în una sau două tranșe, iar proprietarii ce achită integral impozitul până la 31 martie (anul acesta termenul va fi decalat până pe 2 aprilie), se pot bucura de o reducere de 10%, al doilea termen de plată fiind stabilit la 30 septembrie (în 2018 va fi 1 octombrie).
În funcție de destinația imobilului, putem vorbi de clădiri rezidențiale (de locuit), clădiri nerezidențiale (destinate desfășurării activității economice) și clădiri cu destinație mixtă (locuință + sediu social, de exemplu). Ne vom axa pe clădirile nerezidențiale, adică acele spații folosite pentru activități administrative, comerciale, de agrement, financiar-bancare, sociale, turistice, inclusiv sedii ale persoanelor fizice autorizate, întreprinderilor individuale/familiale sau profesiilor liberale: medici, avocați, arhitecți, experți contabili, traducători etc. Pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2-1,3% asupra:
- valorii finale a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă (2018), adică perioada 2013-2017;
- valorii rezultate dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii cinci ani anteriori anului de referinţă, respectiv perioada 2013-2017; raportul de evaluare se depune în copie, la organul fiscal local, ca anexă la declaraţia contribuabilului privind destinaţia clădirii deţinute;
- valorii care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor mai noi de cinci ani (dobândite în ultimii cinci ani).
Dacă valoarea clădirii nu poate fi calculată însă conform prevederilor de mai sus, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ȋn cazul ȋn care clădirea ar fi rezidenţială. Cu alte cuvinte, cei ce au în proprietate imobile în care există și un sediu social la care se desfășoară activitate economică trebuie să se asigure că dețin un raport de evaluare întocmit cel mai devreme în 2013. În caz contrar, aceștia trebuie să efectueze un nou raport de evaluare, cu ajutorul unui evaluator autorizat, pe care să îl depună la organul fiscal până cel târziu la 31 martie 2018, pentru a evita astfel plata unui impozit majorat în acest an. În acest caz, data evaluării, trecută în raport, va fi 31 decembrie 2017.
La fel, persoanele ce dețin imobile mai vechi de cinci ani sau sau cumpărate cu cel puțin cinci ani în urmă (2012 și mai vechi), pentru care nu există raport de reevaluare depus, vor plăti un impozit calculat prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate ȋn cazul ȋn care clădirea ar fi cu scop de locuit. În altă ordine de idei, riscul de a plăti un impozit majorat apare și în cazul firmelor care au clădiri în proprietate. Concret, companiile cu clădiri nereevaluate în ultimii trei ani pot fi obligate să achite un impozit majorat la 5%.
